Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)
Iosefinaa Postăvaru: Biserica fortificată din Saschiz. Studiu istoric şi architectural
funcţia de maşiculi.6 Astfel protejat, spaţiul de cult (construit ca - sau transformat în - sală gotică) îşi poate păstra marile deschideri ale ferestrelor şi uşilor, fiind apărat în toate cazurile şi de o incintă fortificată. începute în chiar anul campaniei devastatoare din 1493, lucrările de construire a bisericii din Saschiz au fost încheiate (cel puţin la cor) în anul 1496, conform inscripţiei de pe parapetul drumului de strajă de pe latura nordestică a corului7 (fig. 7). Această datare marchează prima aplicaţie pe o biserică a sistemului de fortificare cu arce mascând maşiculiuri ce fusese experimentat, de-a lungul secolului al XV-lea la zidurile oraşelor sau a celor ce înconjurau bisericile dispuse pe înălţimi (ex. Biertan, 1468). Edificiul a fost ridicat într-o singură etapă de construcţie, fortificarea fiind prevăzută „în proiect”. Descriere Ansamblul format din biserica fortificată şi tumul-clopotniţă (la cca. 10 m nord de biserică) este aşezat pe un platou scund. Incinta de apărare contemporană bisericii urma, probabil, marginile acestui platou şi avea, conform cercetărilor arheologice, aproximativ acelaşi traseu cu gardul actual (construit în 1912); fragmente se păstrează pe laturile de sud şi sud-est. Clădirea de pe latura de sud-vest a cetăţii datează din sec. XIX şi a servit drept casă a breslelor, şcoală şi - din 1911 - sală comunală. Clădirea de pe latura de est, din secolul al XVIII-lea, avea funcţia de locuinţă a învăţătorilor. Incinta a fost demolată în secolul al XIX-lea. Biserica dedicată Sfântului Ştefan, este o amplă sală gotică târzie (41 x 14 m), fără turn pe vest. Corul alungit, de aceeaşi înălţime şi doar puţin mai îngust decât nava se închide cu o absidă poligonală şi are alipită pe latura de , nord sacristia, supraînălţată cu două etaje. Construcţia înconjurată de 22 de contraforturi cu câte trei retrageri este ridicată, din temelie, dintr-o zidărie uniformă de piatră brută şi piatră de carieră legată cu mortar de nisip şi var. Accesele în navă dinspre vest, sud şi nord sunt protejate de edicule construite în secolul al XIX-lea, în prelungirea a câte două contraforturi (fig. 1). Portaiele gotice se păstrează doar pe laturile sudice şi nordice. Profilele continue pornesc de la cca 0,50 m înălţime faţă de prag, cu câte două toruri şi două cavete. La portalul nordic torurile au baze cu caneluri gracile, drepte şi torsadate şi vîrfurile încrucişate în cheia arcului (fig. 9, 10). Ferestrele gotice Biserica fortificată din Saschiz 6 II. Fabini - Alida Fabini, Kirchenburgen in Siebenbürgen, Leipzig 1977, p. 138, o enumerare a bisericilor cu drum de strajă pe arce sprijinite pe contraforturi, cu maşiculiuri: Buzd, Axente Sever, Valea Viilor, Moşna, Brateiu, Dupuş, Copşa Mare, Boian (în zona Mediaşului), Iacobeni, Ruja, Agnita, Seliştat, Ápold (pe Hârtibaciu), Buneşti, Cloaşterf, Saschiz, Daia, Roadeş, Archita şi Dacia (între Sighişoara şi Rupea), Cincu, Rodbav, Şoarş şi Sânmartin (în zona Cincu). 7 Din inscripţia consemnată în 1857 de către Friedrich Müller: „...Jhesus Christus... 1496”, nu mai este vizibil decât „Jhesus Ch.” Vătăşianu, Istoria artei, p. 602, aminteşte de o inscripţie cu acelaşi an pe o ţiglă a acoperişului. 129
