Marcu-Istrate, Daniela - Rusu, Adrian Andrei - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania 3. (Satu Mare, 2004)

Adrian Andrei Rusu: Capele şi cetăţi în Transilvania şi vecinătăţile ei în secolele XIII-XIV

secolele XI-XIV78 Istoriografia românească, urmându-1 pe Virgil Vătăşianu, pare să se fi stabilizat la secolul al XIII-lea.58 59 Termenul sigur ante quem a fost acela al ordinului de demolare al cetăţii, dat de către loan de Hunedoara, la mijlocul secolului al XV-lea (1455-1458). Cetatea a fost în administrarea reprezentaţilor regali.

Cetatea de la Firtuşu (jud. Harghita) a fost semnalată încă de către Orbán Balázs,60 iar amplasamentul capelei a fost elucidat în urma cercetărilor arheologice din anul 1959.61 Nava avea dimensiunile de 6,60 x 12,65 m, la o grosime de ziduri de 0,50-0,60 m. La acestea se adaugă dimensiunile de 3,80 x

3,40 m, care revin absidei, în egală măsură semicirculară. Datarea ei a rămas însă foarte problematică. Intervalul oscilează între secolele XIII şi XVIII.62 A mai existat şi o altă capelă, descrisă de către Orbán Balázs, în apropierea intrării de sud, dar în exteriorul cetăţii şi, lucru important, tot cu absidă semicirculară, orientată însă spre sud-vest,63 pe care o bănuim că a fost ridicată de către minoriţii sosiţi aici în secolul al XVIII-lea. Pentru datare se poate folosi ca termen ante quem ridicarea cetăţii, respectiv menţionarea satului celui mai apropiat, la 1459, cu prefixul Var- (= cetate, 1. magh.), după ce, în secolul al XIV-lea, se numise cu totul altfel.64

în cetatea regală a Tălmaciului (jud. Sibiu), înălţată, se pare, în anul 1370, câteva substrucţii aparţinătoare unei clădiri dreptunghiulare (circa 7x6 m) - cu laturile scurte neînchise (deci cu posibilitatea de a avea şi o absidă spre est), amplasată la mijlocul şi lângă curtina de sud, cu orientare axială nord-vest - sud-est65 - ar putea proveni de la o capelă. Dar, pentru certitudini avem nevoie de foarte minuţioase date documentar-arheologice.

58 G. Treiber, Ausgrabung, p. 38 şi urm.; Al. Ferenczi, Die Bauperiode der Burgkirche der Brasoviaburg, în Siebenbürgische Vierteljahrschrift, 58 (1935), nr. 1—2, p. 75-99 (datare în sec. XI şi urm., pe baza cărămizilor folosite); A. Prox, Die Zisterne in der Brasoviaburg, în Mitteilungen des Burzänlander sächsischen Museums, 3 (1938), nr. 1-2, p. 7-10; Keöpeczi Sebestyén J., A Cenk-hegyi Brasovia-vár temploma, ín Erdélyi Múzeum 45 (1940), nr. 4, p. 275; Entz G., Erdély építészete a 11-13. században, p. 36 (unde datarea este fixată la începutul secolului al XIII-lea).

59 Vătăşianu, Istoria artei, I, p. 12; I. Pop, Date arheologice privitoare la istoria Braşovului în secolele IX-X1I, în Cumidava 2 (1968), p. 18.

60 Orbán, A Székelyföld leírása..., I, p. 126-127.

61 K. I loredt - Székely Z. — Molnár I., în Materiale şi cercetări arheologice 8 (1962), p. 636.

62 Vezi IIoredt-Székely-Molnár, op. cit., p. 638; Székely Z., în Aluta, 1971, p. 153; Dávid L., A középkori Udvarhelyszék művészeti emlékei, Bukarest 1981, p. 137.

63 Orbán, A Székelyföld leírása..., I, p. 127.

64 Ibidem, p. 177.'

65 P. Munteanu-Beşliu, Fortificaţiile medievale de la Tălmaciu şi Turnul Spart, în Buletinul Comisiei Naţionale a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice (1999), nr. 1—4, pl. II; Th. Nägler - P. Beşliu Munteanu, Repertoriul fortificaţiilor medievale din piatră aflate în partea central sudică a Transilvaniei (secolele XIII-XVI), în hi memóriám Radu Popa. Temeiuri ale civilizaţiei româneşti în context european, Cluj-Napoca 2003, p. 397—398. Reconstituirea‘ei ipotetică, semnată de către P. Niedermaier, o oferă I. M. Ţiplic, Sisteme de fortificaţii ale Transilvaniei în sec. XI-X1V, Teză de doctorat, Sibiu 2003, fig. 54 a.

Capele şi cetăţi in Transilvania

113