Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Emődi Tamás: Cercetări efectuate la Biserica reformată din Săcuieni (jud. Bihor)
198 1. Având în vedere că observaţiile făcute cu ocazia cercetării fundaţiilor bisericii s-au limitat la arii relativ restrânse şi la adâncimi de până la maximum -0,90— l,00m, nu putem exclude posibilitatea existenţei fundaţiei unei biserici mai vechi decât cea descoperită de noi, la o adâncime mai mare. Ar fl două argumente care să pledeze în acest sens: satul a avut o oarecare importanţă şi înainte de invazia tătară, fiind probabil populat de regalitate sau de neamul Gutkeled cel târziu în a doua jumătate a secolului al XII-lea. Craniul descoperit lângă mormântul din cor purta semnele evidente ale unei trepanaţii, ori această practică legată de obiceiurile păgâne nu pare să fi persistat nicidecum până în secolul al XIII-lea'1', ceea ce ar însemna că mormântul este anterior primei biserici descoperite. 2. Ar fi putut exista o biserică a satului în secolul al XII-lea pe un alt amplasament decât cel actual. Tradiţia locală, nesusţinută deocamdată de alte elemente, semnala încă din secolul trecut60 ruinele unei clădiri considerate drept o mănăstire precum şi a unor morminte pe dealul Nagyvecser, pe vârful purtând numele Sfântului Mihai. 3. Ramura neamului Gutkeled din care făceau parte şi stăpânii Săcuieniului îşi construise probabil încă în cursul secolului al XII-lea o mănăstire dedicată Tuturor Sfinţilor la Egyed (Egyedmonostor), cu dreptul de patronat exercitat în comun61. Aflăm însă că în 1278 fii lui Dorog au ocupat mănăstirea cu intenţia de a o transforma într-o cetate, ceea s-a şi întâmplat deoarece în 1316 palatinul Borsa Kopasz asediază fortificaţia "întărită de jur-împrejur cu metereze" apărată cu succes de nepoţii lui Dorog, rămaşi fideli regelui Carol I62. Acesta este şi motivul pentru care regele le acordă dreptul vămii de la Săcuieni. Clădirea mănăstirii a constituit drept sursă de materiale de construcţii în această zonă săracă în piatră: în 1278 Petru fiul lui Dorog a transportat pietrele mănăstirii - printre care coloanele acesteia - la Diósig pentru a ridica acolo un turn63. Mănăstirea se afla la nord-vest de Diósig,' la cea. 10km de Săcuieni, ceea ce permite includerea obiectivului între posibilele surse de provenienţă ale fragmentelor. Putem afirma deci că la Săcuieni sau în apropiere a existat în secolul al XII-lea un edificiu realizat cel puţin parţial sub directa influenţă a şantierului episcopal orădean. Celelalte piese sculpturale pot fi legate direct de clădirea bisericii parohiale medievale.Un fragment de friză (?) de mici dimensiuni păstrată în biserică are o faţă decorată cu linii incizate formând două arce frânte în interiorul cărora apare o profilare uşor adâncită. (fig5/6). Cele două chei de boltă circulare ce provin de la bolta gotică a corului au fost înzidite înainte de sfârşitul secolului al Kiszely István, Sírok, csontok, emberek, Budapesta, 1976, p. 290. 6,1 Bunyitay, op. cil., III, p. 322. 61 Bunyitay, op. cit., II, p. 370-372; Györffy, op. cit., I, p. 614. 62 Anjo, II, p. 218; DIR, XIV, C, voi. II, nr. 346. M Hazai Okmánytár, Codex Diplomatics Patrius Hungaricus, VII, Budapest, 1880, p. 170.
