Kiss Imola - Szőcs Péter Levente (szerk.): Arhitectura religioasă medievală din Transilvania (Satu Mare, 1999)
Emődi Tamás: Cercetări efectuate la Biserica reformată din Săcuieni (jud. Bihor)
193 11,9m de colţul nord-estic s-a putut distinge foarte clar un rost vertical şi urmele racordării unui zid transversal lat de 0,8m, la zidul actual, marcând poziţia faţadei vestice a unei biserici mai vechi, extinse ulterior prin refolosirea cărămizilor acesteia. Lângă urmele acestui zid vestic s-au remarcat amprentele a două grinzi transversale ce purtau tribuna de lemn al acestei prime biserici. La ambele extremităţi interioare ale deeroşului corului au fost vizibile urmele late de 0,80- 0,88m ale pilaştrilor de descărcare demantelaţi ai arcului triumfal. în peretele nordic al corului a ieşit la iveală ancadramentul în arc frânt şi cu muchia teşită al uşii sacristiei iar în zidul adiacent nişa unui tabernacol, de formă dreptunghiulară, cu retrageri şi o adâncime totală de 0,5m. Nişa, înzidită ulterior, avea la partea superioară o grindă cu rol de lintel. La înzidirea uşii sacristiei s-au folosit mai multe nervuri de piatră provenite din bolţile corului. Pe o mare suprafaţă a peretelui de lângă uşă şi deasemenea şi la exteriorul paramentului s-a putut observa o reţesere sau cămăşuire a zidăriei cu cărămizi de dimensiuni variate şi chiar fragmente de nervuri, ceea ce ar putea indica o reamplasare a uşii sacristiei. Sub parapetul inferior a două dintre ferestrele sudice ale corului şi în peretele dintre acestea s-au conturat muchiile ambrazurilor a trei ferestre gotice înzidite38, iar în zidul sud-estic am descoperit o nişă de o lăţime de 0,67m cu o terminaţie de segment de arc. Cu ocazia lucrărilor de drenaj din jurul bisericii au ieşit la iveală la o mică adâncime fundaţiile de cărămidă ale unei sacristii şi ale unei încăperi adosate navei . în urma eliminării pardoselii de lemn din interior şi a straturilor superioare de pământ în vederea înlăturării agenţilor de biodegradare, la doar -0,17m4" au apărut fundaţiile pilaştrilor de descărcare ai arcului triumfal4l(fig.3. SI şi SV), şi alte câteva fragmente de fundaţii. Pentru clarificarea planimetriei intuite parţial pornind de la constatările cercetării de parament şi a succesiunii diferitelor etape Ferestrele aveau deschideri de 0,88, 0,85 şi 0,97m şi se aflau la 2,75m respectiv 2,60m înălţime de pavaj. Fundaţiile sacristiei cu planul de forma unei paralelograme de 4,2x5m (dimensiuni interioare) aveau lăţimi variabile între 0,92-l,38m, cu o sensibilă îngroşare în colţul nordestic şi erau llancate de trei contraforţi. Ingroşarea ar putea fi interpretată ca fiind fundaţia unui altar. încăperea adosată navei era de formă patrulateră cu dimensiuni interioare de aproximativ 4x6,5m şi ziduri de 0,63-0,68m neavând acces în navă. Din lipsa fundaţiei pe un segment de l,28m al zidului vestic deducem existenţa aici a uşii de acces. La fundaţia acestei încăperi s-au folosit cărămizi de format 29-30x13,5-14,5x4,5-5,5cm iar la fundaţia sacristiei cărămizi de formate identice cu cele ale corului, ceea ce ar indica contemporaneitatea lor. Din cauza soclului nu am putut cerceta racordarea zidului estic la zidul corului pentru a verifica ipoteza. Sub humusul recent şi stratul de cultură modernă fundaţiile erau acoperite de un strat care conţinea câteva fragmente de ceramică din secolul al XVII 1-lea. J" Cota de referinţă ±0,00m a fost considerată cota pragului uşii sacristiei ce coincidea totodată cu cota pardoselii. 41 Talpa celei nordice se afla la -0,83m adâncime.
