Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Afirmarea - pagini literare sătmărene
ediţie critică, argument, 1999; Dicţionar de omonime al limbii române, 1999; Momentul Eminescu în cultura română, 2000; Carnet francez, Ed. Arefeana, Bucureşti, 2000,122 pag. Colaborator la: Dicţionarul limbii române literare, voi. 1-4, Bucureşti, Ed. Academiei, 1954- 1955 ;Dicţionarul limbii române moderne, Bucureşti, Ed. Academiei, 1957; Dicţionarul enciclopedic român, voi 1-4, Bucureşti, Ed. Politică, 1962-1966;Dicţionarul limbii poetice a lui Eminescu, sub îndrumarea lui T. Vianu, PremiulAcademiei, 1968; Istoria limbii române, voi.2, Bucureşti, Ed Academiei, 1969;Gramatica Acade-miei, ed. 1, voi.2,Sin taxa, Bucureşti, Ed Academiei, 1957;Contribuţiila Istoria limbii române literare, voi. 1 -3, Bucureşti, EdAcademiei, 1958-1962;De la Varlaam la Sadoveanu, Bucureşti, ESPLA, 1958; Dicţionar de sinonime, 1972; Dicţionar de omonime(cuN.Felecan), 1995;Limbaj şi artă literară în opera scriitorilor români (cu M. Crihană), 1997. * Cultivarea limbii-stilisticascriitorilor români - este pentru profesorul Gh. Bulgăr etalonul civilizaţiei unui popor. Pe urmele lui Eminescu el crede că literatura, "ca domeniu al creativităţii artistice prin cuvînt" este o expresie a "puterii limbajului de a cristaliza, modela şi stimula spiritualitatea poporului, a omului ca individ": "Nu noi sîntem stăpînii limbii ci limba e stăpîna noastră... Este însăşi floarea sufletului etnic al românimii" (Fragmentarium, p. 241). Argumentul limbii, "estetica limbajului" la scriitorii români va fi un drum definitoriu al cercetărilor lui Gh. Bulgăr. Două mari idei prind cu putere contur în demersul său: "unitateaîn timp şi spaţiu a limbii române" (a se vedea studiile despre M. Sadoveanu şi O. Goga) şi "înnobilarea limbii" (studiile despre M. Eminescu, T Arghezi, M. Eliade). Dacă la M. Sadoveanu este fascinat, pe urmele lui Perpessicius, de posibilitatea descrieriiprin mijloacele limbiia realităţilor sociale în cominuă transformare laTArghezi urmăreşte "intenţiade-aîmprumuta vorbelor însuşiri materiale". "Mi-a plăcut să răstorn rânduielile vechi ale limbii de dragul unui contur stilistic pronunţat, violent" îi declară poetul Cuvintelor potrivite într-un admirabil interviu. Tot astfel, în paginile despre M. Eliade, profesorul Gh. Bulgăr relevă "sursele şi referinţele româneşti" în erudiţia cercetătorului religiilor dar şi rezervarea locului cuvenit "specificului românesc". O constantă preocupare a lui Gh. Bulgăr rămîne însă "momentul Eminescu" în evoluţialimbii literare concretizată în studii de profunzime despre aspectele filologice şi stilistice ale creaţiei sale poetice (Momentul Eminescu în evoluţia limbii române, teză de doctorat; Eminescu - coordonate istorice şi stilistice ale operei; De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene; Momentul Eminescu în cultura română), în studii asupra laboratorului poetic (Dicţionarul limbii poetice a Iui Eminescu) şi în îngrijirea cu fidelitate a unor ediţii eminesciene: M. Eminescu, Icoane vechi şi icoane nouă (antologie publicistică); M. Eminescu, Poezii, I Antume;Poezii, II, Postume( 1998- 1999). O astfel de preocupare, de-o viaţă, îl aşează pe prof. Gh. Bulgăr alături de reputaţii eminescologi pe care i-a avut (şi i-a urmat) ca dascăli: Tudor Vianu, Perpessicius, G. Călinescu. în cercetarea operei eminesciene Gh. Bulgăr, cărturar de solidă formaţie latinistă, va urmări continuitatea fondului primordial latin (85 la sută din lexicul eminescian), dar şi "ironia şi sarcasmul" din antitezele versurilor sau "farmecul limbajului". Pornind de la o însemnare disparată a poetului - "Antitezele sunt viaţa", ms. 2258, f. 222 - prof. Gh. Bulgăr urmăreşte cuvintele-cheie ale antitezei eminesciene la începuturile sale poetice (care reflectă sentimentul iubirii) pînă la cele cu puternice accente de critică socială şi pînă la "fresca" antitezelor din "universul atemporal". Cuvintele-cheie, dupăGh. Bulgăr, sunt la Eminescu: adânc ("al cărui nucleu semantic a întins valenţe afective în toate direcţiile");ochi ("Cuvânt cu cea mai mare circulaţieîn lexicul Poetului");noapte (care 55
