Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Revista catolică
_____s______ “buletin de identitate”: loc de naştere, nume, stare civilă şi imagine”), rîndurile fug spre poem şi metaforă. Cum altfel ar putea reda europeanul fascinanta lume a Asiei: marele zid chinezesc (autorul îl numeşte “sufletul neştiut al Pămîntului ce îşi ridică braţele spre ispita Lunii”), armata de ceramică Quin, podul din Lugou, Deşertul Gobi, iurtele din Altai etc. Nu ne vom mira, deci, dacă autorul devine “poet” (“poetizarea” fiind înţeleasă ca o formă de... evadare, de ieşire “din reguli”) în titjuri precum: Poemă în deşertul mongol; în liniştea mării; Oamenişidragoni; In Tibet, o călătorie de vis. Puterea metaforelor ne întreţin vii imaginile văzute de autor, ne fac părtaşi la ritmuri, culori şi senzaţii: deşertul Gobi e “adormit sub povara imensităţii sale”; zborul spre Himalaya este o străpungere a cerului născut din albastrul absolut”; iurtele sínt văzute “îmbrăţişate ca într-un sfînt simbol al trinităţii: viaţă, dragoste, curaj”. Autorul trece repede de la expansiunea “poetică” în planul realităţii economice, alternanţă mereu în favoarea specialităţii autorului, ca în paginile dedicate Londrei. Titlurile reportajelor spun totul: Gustul cărbunelui; în Shetland, petrol şi pulovere; Peruci şi computere etc. Foarte interesante sínt plonjările în “industria”... succesului, în teatru, televiziune. Capitolele “To be or not to be”; Preţul succesului, dincolo de micul ecran” sínt adevărate radiografii ale succeselor efemere, ale psihologiei concurenţei şi puterii banului. Dar, precum am arătat, V. S. nu este un turist... “fericit”. “Darul” călătoriei se răzbună, obligîndu-1 să-l restituie însutit, povestindu-l. "întoarcerea acasă” este gîndul suprem: “Acasă, lîngă ai mei, acasă lîngă tine, cititorule” (Către cititor) unde vin "întrebările prietenilor” şi dorinţa autorului de-a împărtăşi "drumul palpitant”, pentru “a le aduce cît mai aproape de sufletul nostru românesc”. în secţiunea a IV-a a cărţii (Salcia din ogradă) vom avea, deci, bucuria să întîlnim imagini de suflet ale unui fiu al acestor locuri sătmărene: oraşul Satu Mare, Crasna; satul natal, Giungi, devine o obsesie, o “axi mundi” care-i coordonează verticalitatea, cea mai curată profesiune de credinţă a unui scriitor: “Casa pe care o port în suflet, casa pe care o visez şi o văd în faţa ochilor... este casa părinţilor mei, este casa în care am lăsat de veghe pentru eternitate ochii mamei,... rupţi din albastrul cerului şi din strălucirea mării, pentru a mi-i da mie să-i port prin ţară şi prin lume, ca să văd ţara şi lumea, ca să iubesc ţara şi lumea”. în fond atitudinea “întoarcerii” la realitateanatalăestetipicăcălătorilorromâni, fapt remarcatîntr-oînsemnarea lui Pompiliu Constantinescu: “toţi evocatorii noştri de itinerarii streine sunt şi rămîn români, adică spirite care vin să confrunte aspecte din afară şi nu să se confunde cu ele”. Interesul reporterului pentru peisaj este dublat, la V. S., în permanenţă, de variatele domenii ale vieţii şi gîndirii culturalştiinţifice contemporane. De interes rămîne secţiunea rezervată dialogurilor despre “secretul performanţei”. O temă tentantă în zilele noastre pe care autorul ştie s-o transforme dintr-o “reţetă” a noului într-o artă a originalităţii drumului, a căutării originale. Liniile converg spre acelaşi gînd, indiferent de meridiane: curajul şi fantezia, adică “să înveţi să rişti, să înveţi să ai curaj” (acad. sovietic Alexandr M. Prohorov, laureat al Premiului Nobel în domeniul electronicii cuantice); “lupta”, “cine nu iubeşte omul nu poate urî boala” (dr. Ana Aslan); “loialitatea oamenilor faţă de acel ţel, dăruirea” (prof. japonez Akira Kudo); “competenţa”, curajul”, “încrederea în propriile forţe” (echipajul sovietic cu cea mai mare durată în spaţiu - 237 de zile: Leonid Kizim, Vladimir Soloviov, Oleg Atikov); “performanţa nu trebuie să fie un scop în sine”, ea este sursă de satisfacţii doar cînd “îţi vezi dezvoltată şi aplicată în practică o gîndire proprie, novatoare” (George Emil Palade, savant american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru biologie). O altă constantă a "performanţei” ar fi “autodisciplina” (Anatoli Karpov, ex-campion mondial al şahului), "talentul şi răbdarea” (prof. american Paul J. Florry, laureat al 198
