Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)

Luceafărul

*

"J. Maritain a avut un ucenic şi un prieten devotat la noi, pe prof, loan Miclea, de la Blaj (dispărut în oct. 1982), care a scris despre filosoful francez încă înainte de război, păstrind de la el documente de' cel mai mare preţ (scrisori revelatoare, cărţi cu dedicaţii măgulitoare etc.) încă o mărturie a raporturilor intelectuale fertile dintre francezi şi români'..."

Gh. Bulgăr

_______M________

MICULAŞ, Gheorghe

Preot, profesor, autor de manuale şcolare.

S-a născut la 25 martie 1874 în localitatea sătmăreană Ciumeşti.

Face studii la Oradea (Liceul premonstratens) şi Universitatea la Budapesta.

Devine prefect de studii la Seminar şi profesor la Şcoala Normală Unită (1905- 1912) iar în perioada 1916-1927, rector. în această calitate reprezintă Seminarul la 1 Decembrie 1918 la Alba lulia.

Lucrări tipărite:- Liturghiae Sancti Ioannis Chrysostomi interpretattio, tipografia Ladislau Helyfi, Oradea Mare, 1903;- Somatologia Pedagogică, manual didactic, 1907- Psihologia Pedagogică, manual, 1907

MIKÓ Ervin______________

Reporter, traducător.

S-a născut la 28 august 1919, la Valea Vinului, jud. Satu Mare.

A absolvit liceul la Satu Mare în 1938 (Colegiul “M. Eminescu” - avîndu-1 printre profesori pe Vasile Scurtu, istoric şi literat, care-i va insufla dragostea pentru cultură) şi îşi începe aici cariera de jurnalist la ziarul Szamus (1938-1939) redactat de Baradlay László. După război, în 1945, obţine titlul de doctor în drept administrativ la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. A fost redactor la Igazság (1945-1952), apoi la Editura Didactică şi Pedagogică; a făcut parte din colectivul redacţional al revistei Utunk - fiind, o vreme, secretar de redacţie -, din 1953 pînă la pensionare. A decedat la Cluj-Napoca, la 20 august 1997.

Volume publicate:

Zsílvölgyi jelentés (Relatare din Valea Jiului), 1955; Feţe negre, nuvele, 1955; A névtelen utas (Călătorul anonim), 1958; Nádország ostroma (Asediul ţării stufului), 1960, publicată în traducere românească de Ion Chinezu; Havasi neonfény (Lumină de neon în munţi), 1961 - Premiul Academiei; Ma kezdődik a holnap (Ziua de mîine începe azi), 1964; Térben és időben (în spaţiu şi timp), 1972; Faggató. Emberekről, sorsokról, pályákról (Chestionar. Despre oameni, destine, cariere) 1976; Omenie, noroc bun, 1978, scrisă în româneşte; Koccintások (Toasturi), 1979, povestiri; Mikó Ervin kérdez (Mikó Ervin întreabă), 1983,

144