Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Luceafărul
reportaje; Întîlnire cu anul 2000, 1989, interviuri cu scriitori români; Acasă în Europa, Ed. Dacia, 1993; Dans pe sîrmă, 1996, Ed. Dacia. Este prezent în antologiile colective: Marea de aur. Reportaje (Aranytenger. Riportok), Bucureşti 1961, EPL, 322 pag.; Nemuritorul Februarie (Halhatatlan február. Irodalmi antologia), Bucureşti, 1963, EPL, 264 pag. * Reportajele lui Miko Ervin se doresc mărturii ale prefacerilor din societatea românească în perioada şantierelor comuniste şi, mai ales, întîlniri cu oamenii, cu neprevăzutul, cu personalitatea creatoare. “Reportajul” a fost, după mărturia autorului, viaţa sa dar şi “dansul pe sîrmă”. Cu el şi-a plătit trecutul de fiu de moşier dar a şi contribuit la apropierea dintre scriitorii români şi maghiari. In redacţia Utunk primeşte sarcina reportajului: “...am avut, astfel, posibilitatea să gonesc pe plac după material prin ţară. Redacţia mi-a primit cu satisfacţie reportajele care aduceau revistei prezentul, oamenii români şi maghiari, echilibrînd astfel atemporalitatea, paseismul beletristicii”. Ştiindu-se un sacrificat pe această linie ideologică, a literaturii “minore”, Miko Ervin a compensat paginile dedicate “revoluţiei tehnice” cu căutarea unor întîlniri admirabile. Cărţile lui stau mărturie a unei dorinţe frenetice de a cunoaşte, de a pune oamenii să se confeseze, de a transmite ineditul. Sunt fişe vii de istorie literară. Stau mărturie întîlnirile cu Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu, Zaharia Stancu, VidaGeza, Constantin Daicoviciu, Marin Preda, Geo Bogza, E. Jebeleanu, Nichita Stănescu, Octavian Fodor, monseniorul Aloisie Tăutu de la Vatican (fiu al aceleiaşi localităţi sătmărene), Mircea Eliade, E. Ionesco, Constantin Brâncuşi, Yehudi Menuhin, Illyés Gyula, Arthur Lundkvist, Marc Chagall, Picasso, Friedrich Dürenmatt şi atîţia alţii. Dar, oriunde se afla, lăsa printre rinduri loc pentru o confesiune din coplăria sătmăreană, din anii de la Satu Mare. Iată un fragment edificator: “...Eu m-am născut la Valea Vinului, în judeţul Satu Mare... O comună românească de pe Valea Someşului. Acolo şi atunci am învăţat un cuvînt fermecat: frate! A fost merinda mea de viaţă...” (interviu cu Radu Săplăcan); ori, din Sătmarul milenar: “... Satu Mare mia pus pana în mînă, cînd, după bacalaureat am dus prima mea încercare la ziarul local, publicată, spre încîntarea şi mirarea mea, a doua zi... La Satu Mare am cunoscut o mare prietenie, pe viaţă şi pe moarte, între două minţi luminate, fii mari ai acestor locuri: poetul maghiar Ady Endre şi pictorul român Aurel Popp... a căror artă şi prietenie miau luminat viaţa....” (din Omenie, noroc bun). Despre Sătmar a mai scris în Cronica sătmăreană (10 oct. 1972): "Confesiuni sătmărene". * Referinţe critice Popa, Marian -Dicţionar de literatură română contemporană, Ed. Albatros, 1971, pag. 378-379;Kortárs magyar írók kislexikona, 1959-1988, Magvető, 1989, pag.289; Márki ZoltámZsilvölgyi jelentés ín Igaz Szó 2/1956; Orosz Irén: Könnyű lovasság - nehéz terepen (Cavalerie uşoară -pe un teren greu) înKorunk4/1959; Marosi Péter: Riporterek ostroma (Asediul reporterilor) ín Utunk 20/1961; idem A híradás maradandósága (Eternitatea jurnalelor) în Utunk 18/1963. - Lászlóffy Aladár: Ha mégis van irodalmi riport (Dacă totuşi există reportaj literar) înU tunk 47/1964 - Hiszem, hogy az ember szépségre, örömre, boldogságra született (Cred că omul s-a născut pentru frumuseţe, bucurie, fericire). Discuţia lui Beke György cu M. E. în vîrstă de 60 de ani. A Hét 35/ 1979; Scridon, Gavril - Istoria literaturii maghiare din România, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1996, pag. 539-540; Zămescu, Constantin - Mikó Ervin, în Tribuna, nr.39-40 (25 sept. - 8 oct. 1997); Nicolae, Victor - A dansa pe sîrmă, în Tribuna, nr.39-40, 1997; Mustaţă, Constantin - Mikó Ervin - Drumuri spre eternitate, Ed.Studia, Cluj-Napoca, 1999; Balotă, Nicolae - Scriitori maghiari din România, pag. 503-507. _______M_______ 145
