Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Geneze
-, deşi bine intenţionate şi salutare, suferă de lipsa cîtorva date elementare: bibliografia istorică şi militară nu este citată, astfel că, fără referinţe ştiinţifice dispare suportul de document. Rămîne în discuţie interviul (cît este acordat de general). Cartea (contribuţia Regimentului 16 Infanterie şi 90 Infanterie sub comanda generalului V. Popescu la luptele din Moldova şi de pe graniţa de nord-vest a României) n-ar fi pierdut cu nimic dacă autorul păstra distincţia cuvenită dintre afirmaţiile exacte ale ilustrului general şi “povestirea istorică” proprie. GÚZS Imre Prozator, ziarist. S-a născut la Căpeni în ziua de 9 febr. 1936. Stabilit la Satu Mare. Studii: clasele liceale la Braşov şi Sfîntu Gheorghe (bacalaureat în 1954), diplomă de profesor de istorie la Universitatea “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1958. A predat laArdud, Baia Mare, Satu Mare, Dorolţ. Activitatea literară: A debutat în revista Utunk (1966). A publicat reportaje, schiţe, nuvele în Előre, A Hét, Romániai Magyar Szó, Dolgozó Nö, Brassói Lapok, Jóbarát. A fost ziarist la Bányavidéki Fáklya (Baia Mare, 1961-66), Szatmári Hírlap (1968- 74) unde a condus rubrica de cultură. Scrierile lui au fost publicate în antologia sătmăreană Afirmarea, Színjátszás és szereplés az iskolában (piese de teatru), Jelzések şi Gyóntató. In 1977 Uniunea Ziariştilor Maghiari din România (MURE) i-a acordat premiul de merit; în 1991 revista “Poesis” i-a acordat premiul pentru proză. Volume publicate: A furulyás/ Cîntăreţul din fluier, colecţia Forrás, 1968, nuvele; A fehér hajú lány /Fata cu părul alb, roman, 1970; Otthoni emberek /Oameni de acasă, nuvele, Cluj Napoca, 1977; A sárkány hetedik feje és más írások/ Al şaptelea cap al balaurului şi alte povestiri, nuvele, Bucureşti, 1980; A csend napszámosa/ Zilierul liniştii, culegerea de nuvele, Cluj- Napoca, 1986. Referinţe critice: Romániai Magyar Irodalmi Lexikon, Bucureşti, Kriterion, voi. 2, pag. 96-97; Kortárs Magyar írók Kislexikona 1959- 1988, pag. 152; Kovács János: Mikor kezdjenek a kezdők? ín Előre 23 nov. 1968; Szabó Zsolt: Hét bemutatkozás Ín Korunk 1969/1; Gyöngyösi Gábor: Mi fér el a furulyában ín Utunk 1970/1; Kormos Gyula: A fehér hajú leány ín Utunk 1970/ 48; Mózes Attila: Következtetések, következetlenségek, következetes vétésekín Utunk 1978/6; Gálfalvi György: G. L: Otthoni emberek ín Igaz Szó 1978/7- 8; Máriás József: Méltán lett közönségsikere ín Szatmári Hírlap 1980 iun. 22; Barabás István: Gyermekkorunk pillangói ín Előre 4 sept. 1980; Jakabffy Tamás: A csend napszámosa - Igaz Szó (1986). Opinii despre operă: “Amintirile lui Gúzs Imre zboară de la om la om pe meleagurile natale, în locuri unde în depărtare se poate vedea Harghita, unde imensitatea orizontului poate fi găsită numai în sufletul oamenilor, a acelor oameni despre care Guzs scrie în majoritatea nuvelelor. Aceştia sínt oameni simpli, nu ajung în situaţii limită, care îi transformă în eroi palpitanţi şi, aparent, nici nu sínt capabili să devină eroi.” Gyöngyösi Gábor, Guzs Imre- Otthoni emberek/ Oameni de acasă apărut în Igaz szó, nr.7-8, 1978 “Tonul nu e strident, nu se găseşte în el verbalism răbufnitor, nu conţine declaraţii bombastice. Vocea poeziilor este una a meditaţiei liniştite, dar îndărătnice. Această meditaţie dă naştere la repoetizarea lucrurilor mărunte. Pentru că, în general, poeziile nu vînează teme impresionante; în fenomenele şi lucrurile aparent cele mai banale se găseşte obiectul poeticii sale. Kicsi Antal, Igaz Szó, 1972, nr. 3 106
