Vulturescu, George: Cultură şi literatură în ţinuturile Sătmarului (Satu Mare, 2000)
Geneze
HALÁSZ Sándor__________ Romancier, publicist. S-a născut la Satu Mare (2 iun. 1892) şi a decedat la Bucureşti (5 febr. 1976). Studii medii în oraşul natal, studiile universitare la Budapesta şi Berlin, obţinînd doctoratul în drept. Este avocat, colaborator al ziarului Szamos, apoi este directorul societăţii Szabadsajtó Könyvnyomda és Lapkiadó Rt. (1922-29); această firmă a editat revista pentru copii Cimbora a lui Benedek Elek. Este redactorul economic al Brassói Lapok (1932-40). în paginile revistei Korunk i-a înfruntat pe cei de stînga de pe o poziţie liberală (1939). După eliberare este contabil şefia o întreprindere din Bucureşti. Volume proprii: Az ezeregyedik Bábel (roman, sub numele de Héti Sándor, Ajándékregénytár, Braşov 1933); Abesszínia a világpolitika ütközőpontjában (studiu politic, Braşov 1935) ; Amíg a búzából pénz lesz (Misterele stabilirii preţului griului pe piaţa mondială. Hasznos Könyvtár, Braşov 1936) ; Kaptató (roman scurt, 1966); Vadhajtás (roman scurt, 1969). A tradus (împreună cu Szikszai Gyula) romanul-reportaj al lui Ştefan Iureş şi Carol Roman (Örökifjú Kárpátok /Carpaţii veşnic tineri, Bucureşti şi Budapesta, 1960. Referinţe critice: Balogh Edgár: Még egyszer “A Dunamedence-kérdés hátlapjára” ín Korunk 1939/4; reeditat: Tordai Zádor - Tóth Sándor: Szerkesztette Gaál Gábor (Redactat de Gaál Gábor) în antologia Korunk, Budapesta, 1976, pag. 165-69; “Benedek Elek és H. S. leváltása (Corespondenţa dintre Benedek Elek şi H. S.) ín BLev., 1,1979, pag. 69-70; 253-54; Mózes Huba: A Brassói Lapok irodalomszolgálata 1927-1941 között (Serviciul literarai Brassói Lapok între 1927-1941, ín Nyirk 1980/1). ________H________ HALMI, Ion Negreşteanu Profesor, poet. S-a născut în Oaş, localitatea Oraşul Nou-Vii, la 9 oct. 1937. Studiile medii în satul natal, la Negreşti-Oaş şi Satu Mare; Institutul pedagogic de 3 ani - Baia Mare. A profesat în Turţ, Racşa,Apa, Ruşeni, Satu Mare. Publică poezie în ziarele şi antologiile sătmărene, în revistele Tribuna, Flacăra. A publicat culegeri de folclor (O, ce veste..., culegere de colinde, Editată de Uniunea “Vatra Românească” filiala Satu Mare, 1990; Folclor oşenesc, Ed. Lamura, Negreşti-Oaş, 1998, 280 pag.) şi volumele de poezie: Suflet pentru morile de vânt, cu un cuvînt înainte de George Vulturescu, Casa de cultură Panteon, Piatra Neamţ, 1995, 100 pag.; Fructele memoriei, Casa de editură “Decalog”, Satu Mare, 1996, 94 pag.; Urme în blestemul nisipurilor, Ed. Lamura, Negreşti-Oaş, 1997,96 pag; Dincolo de zidul imunităţii, Ed. Solstiţiu&Decalog, Satu Mare, 1998, 108 pag. * Prin tot ce scrie, I.H. Negreşteanu este un exponent al acestui spaţiu mirific, oşenesc, unde cuvîntul este colind şi ţipuritură, unde viaţa se roteşte în preajma unor “semne” valorice cu încărcă-turi primordiale: arborele, caii, satul şi ţăranul încovoiat pe coastele sărăcăcioase ale dealurilor oşeneşti, răsunetul doinei prin anotimpuri. Sunt, în cărţile sale, ritmuri care rămîn în vecinătatea colindului ( vezi La casa dorurilor mele, Cântec pentru înmugurire etc), care poartă un pregnant iz local, în care datina, legea ţin loc de filozofie şi de observaţie proprie. Simplitatea demersului liric este cea mai bună dovadă că autorul nu se înveşmîntă în straie străine firii sale, că nu mizează pe o paradigmă a modernităţii în poezie ci pe o redare cît mai autentică a sentimentului de “scriptor” al unui topos al cărui exponent este şi din limitele căruia nu poate ieşi. Singura atitudine oarecum străină de ritmul său interior şi de o anumită filozofare 107
