Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
I. Istoriografia problemei
I. ISTORIOGRAFIA PROBLEMEI Biblia1 2, cea mai tulburătoare dintre toate cărţile lumii, sursa şi reperul cel o mai important al prezentului studiu, a fost dată omenirii de poporul ales . Această carte a fost interpretată şi comentată în alte scrieri care i-au urmat, ce explicau şi normau religia iudaică: Talmudul, Mişna, Halala, Agada, Cabala, într-o vastă literatură rabinică şi în încă una, aproape de necuprins, a religiilor. Privită prin prisma tematicii prezentului studiu - elemente de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul României, scrierea biblică este caracterizată de o evidentă dualitate de conţinut: pe de o parte, interdicţia prin poruncă a chipului cioplit, iar pe de altă parte, nenumăratele descrieri artistice detaliate ale cortului din deşert, a Templului lui Solomon, a obiectelor de cult şi a amplasamentelor acestora, descrieri-porunci fondatoare de Lege. O părere general acceptată de critica de artă europeană este aceea că, asupra problemelor artei iudaice, istoriografia domeniului este încă nu numai modestă, dar şi foarte tânără. Dominique Jarrasé3 plasa începuturile istoriografiei evreieşti, abia în secolul al XIX-lea. Schöner Alfred, în prefaţa lucrării A pokol Traktátusa képekben arată că ... cercetarea artelor plastice evreieşti porneşte în ultimul deceniu al secolului al XIX- lea. Această situaţie a istoriografiei artei iudaice, a fost pusă mai întotdeauna, în legătură cu interdicţia biblică a chipului cioplit4 5, interdicţie ale cărei limite au fost de-a lungul vremii, foarte variabile: de la interzicerea doar a reprezentării chipului lui Dumnezeu, până la interzicerea totală a reprezentărilor antropomorfe în arta religioasă, aceasta mai ales într-o lume şi într-o vreme în care popoarele, vecine sau îndepărtate, se închinau fiecare la panteoane3 pline de zei. In România istoriografia artei iudaice a reuşit să se înfiripeze destul de timid, prin studii de dimensiuni mai mici dar pertinente, ce au apărut din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Abia în ultimii ani au apărut lucrări mai ample asupra a ceea ce s-a dorit a fi surprins în prezentul studiu: arta iudaică a sinagogii şi cea a cimitirului. Prima lucrare la care facem referire, apărută prin strădania profesorului Silviu Sanie de la Facultatea de Istorie a Universităţii ieşene, deşi prezintă un singur cimitir, respectiv cimitirul evreiesc medieval de la Şiret, este o lucrare de referinţă prin ceea ce realizează: o metodologie de studiu pentru un cimitir evreiesc, un sistem propriu de clasificare a pietrelor funerare, o colecţie de antroponime precum şi o clasificare a ornamenticii funerare iudaice pentru respectivul perimetru. Conţinutul lucrării cuprinde catalogul monumentelor cimitirului siretean, însoţit de o prezentare completă - formă, apartenenţa în sistemul de clasificare, descrierea ornamenticii si redarea conţinutului epitafului, în măsura în care acesta este vizibil - a fiecăruia dintre acestea, o scurtă 1 în prezentul studiu toate referirile la Biblie privesc Vechiul Testament. 2 Biblia, Geneza 12: 2, Voi face din tine un neam mare, şi te voi binecuvânta; îţi voi face un nume mare, şi vei fi o binecuvântare. 3 Dominique Jarrassé, expert în patrimoniu evreiesc, profesor de artă contemporană la Universitatea din Bordeaux, unul din cei mai cunoscuţi critici ai artei iudaice, numărându-se printre întemeietorii istoriografiei artei evreieşti. 4 Biblia, Exodul 20: 4 5 Sebastiano Moscaţi, Lumea fenicienilor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975, p. 210-220, (în continuare: Fenicieni...) 6
