Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
I. Istoriografia problemei
prezentare geografică în deschidere, iar la sfârşit concluziile menţionate anterior. Lucrarea este rezultatul preocupărilor şi cumulării unor cercetări şi studii anterioare, desfăşurate pe parcursul unei lungi perioade de timp, ale profesorului Silviu Sanie. Lucrarea lui Erdélyi Lajos Régi zsidó temetők művészete (Arta vechilor cimitire evreieşti), apărută în limba maghiară la editura Kriterion, în anul 1980 este o încercare de integrare a cimitirelor evreieşti din mai multe zone din România pe care autorul le-a vizitat, sub o aceeaşi umbrelă: iudaismul. Este vorba de un album de fotografii, însoţit şi de câteva consideraţii asupra istoriei evreilor din România, a prezentării conţinutului şi semnificaţiei unui cimitir evreiesc, a organizării acestuia precum şi a elementelor de artă pe care le conţine. In lucrare sunt prezentate şi imagini din zona de nord-vest a României, de exemplu din Săpânţa, judeţul Maramureş şi din Vama, judeţul Satu Mare, localităţi reprezentative pentru arta cimiterială rurală din această zonă. Fără a intra în detalii, clasificări sau studii comparatiste, lucrarea surprinde câteva aspecte importate ale domeniului, pe baza cărora cei interesaţi au putut clădi ulterior. Cele peste 30 de pagini, concentrează în text şi imagine aspecte ale principalelor caracteristici ale cimitirului evreiesc, lucrarea fiind importantă pentru cercetările ulterioare ale domeniului. Acestor lucrări se impune să le alăturăm Az észak-erdélyi Holokauszt földrajzi enciklopédiája' (Enciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nord) al cărei autor Randolph L. Braham, reuşeşte să adune un material arhivistic deosebit de bogat, atât în informaţii cât şi în imagini. In lucrare sunt prezentate grupate pe regiuni, localităţile din Transilvania în care au trăit evrei, numărul acestora la anumite intervale temporale, locul de unde au venit, ocupaţiile, comunităţile cărora le aparţineau, informaţii despre cimitire, sinagogi, societăţi care activau în diferite localităţi, precum şi urmările deportărilor asupra comunităţilor. Lucrarea a fost de un real folos în elaborarea prezentului studiu, pentru selectarea unor informaţii importante pentru zona şi domeniul studiat. Pentru zona Bihorului, monografia evreilor realizată de muzeograful Teréza Mózes, apărută mai întâi în limba maghiară şi ulterior şi în traducere românească, este o foarte valoroasă sursă de informaţii privind începuturile şi dezvoltarea comunităţii evreieşti în zona Bihorului, precum şi a celor mai importante instituţii iudaice: sinagoga şi cimitirul. Datele utilizate în lucrare de Teréza Mózes sunt adunate din monografii ale Bihorului, dintre care unele au ajuns foarte rare, greu accesibile cercetătorului. Pentru zona Maramureşului, loan J. Popescu a adunat un material despre comunitatea evreilor şi evenimentele importante legate de aceasta, pe care le-a publicat în monografia O istorie a evreilor din Sighet. Cercetători cu contribuţii valoroase în domeniu sunt: Lya Benjamin6 7 8 9, etnosociologul Hary Kuller sau Irina Cajal-Marin, care împreună sau separat au elaborat mai multe studii despre arta şi civilizaţia iudaică. 6 Randolph L. Braham, Az észak-erdélyi holokauszt földrajzi enciklopédiája, Budapest Park Kiadó, Cluj - Napoca Koinónia, 2008, (In continuare: Enciklopédia...) 7 Lya Benjamin şi colectiv, Evreii din România în texte istoriografice. Antologie, Ed. Hasefer, Bucureşti, 2002, (în continuare: Texte istoriografice...) 8 Hary Kuller, Presa evreiască bucureşteană 1857-1994, Bucureşti, Ed. Hasefer, 1996, ş.a. 9 Lya Benjamin, Irina Cajal Marin, Hary Kuller, Mituri, rituri şi obiecte rituale iudaice, Culegere de texte şi comentarii, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994. (în continuare: Mituri...) 7
