Grigorescu, Felicia: Forme de artă în cimitire evreieşti din nord-vestul Romaniei (Satu Mare, 2013)
III. Piatra funerară. Forme de manifestare artistică în cimitirele iudaice din Nord-Vestul României
triunghiuri echilaterale suprapuse, unul cu vârful în jos iar celălalt cu vârful în sus, având semnificaţii multiple în diferite culturi şi filozofii109. Acest simbol este considerat astăzi emblema iudaismului, fiind reprezentat pe drapelul statului Israel110. Cu toate că frecvenţa lui în simbolistica evreiască este mare, cea mai veche reprezentare cunoscută până în prezent ca simbol iudaic, datează din secolul VI î.e.c, pe un sigiliu din vechiul Israel111. Este semnificativă prezenţa simbolului la sinagoga Capernaum (sec, II-IV)112 ca motiv decorativ geometric într-o friză alături de pentagramă. Simbol a fost însuşit şi utilizat ca simbol identitar evreiesc de la mijlocul secolului al XIV, când evreilor din Praga li se acordă privilegiul unui steag al lor pe care să figureze steaua lui David. în secolele următoare simbolul va fi preluat de tot mai mulţi evrei europeni. într-o perioadă de tristă amintire pentru evrei, aceea a pre-holocaustului în multe ţări europene, simbolul a fost obligatoriu pentru populaţia evreiască, purtat în piept sau pe braţ, ca semn de identificare discriminatorie. Deşi conotaţiile religioase ale acestui simbol sunt mai puţin clarificate, evreii şi-au însuşit acest simbol pe care-1 cunoşteau din antichitate, dar fără legături de identificare istorico-religioase directe cu ei. A fost probabil printre puţinele lucruri care le-au fost dăruite, pentru a se reprezenta legal şi identitar prin el. Este un simbol identitar evreiesc frecvent în nord-vestul României, regăsindu-1 pe multe monumente funerare, pe frontoanele sinagogilor, pe capiteluri, în preajma chivotului, pe plafoane, pe obiectele de cult, pe învelitori sau săculeţi pentru filactere, în ochiurile ferestrelor, în ornamentul uşilor de cavou sau al porţilor cimitirelor, şi în multe alte locuri. De obicei regăsim simbolul în cimitirele evreieşti pe piatra de mormânt a bărbaţilor. Este realizat prin incizie sau mai spectaculos în relief, fie ca două triunghiuri echilaterale suprapuse, fie ca o rozetă cu şase frunzuliţe rombice. S-au identificat monumente pe care acest decor apare de două ori, în simetrii compoziţionale (Fig. 46). Tablele Legii. Fig. 48. Epitaf de forma Tablelor Legii Fig. 49. Piatră funerară forma Tablelor Legii 109 Chevalier, Gheerbrant, D.S., voi.II, p. 126-128 110 Ibidem, p. 94 111 Ibidem 112 Ibidem 54 Fig. 47. Compoziţie cu Tablele Legii
