Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Maria Danilov: Istorism retrospectiv şi problema conceptelor democratice în Başarabia (sf. sec. XIX - înc. sec. XX.)
Maria Danilov Dar ceea ce trebuie să subliniem este că problemele democratice în Basarabia nu trebuie singularizate şi rupte din contextul general european. însă până a atinge acest nivel în cercetare este absolut necesar să le localizăm mai întâi în dependenţă de doi factori definitorii: mediul social-politic din Rusia şi din România. Istoricul Alexandru Boldur ne „avertiza”, în acest sens că expunerea faptelor petrecute în Basarabia sub dominaţia rusească trebuie „să fie puse în legătură cu evenimentele din centrul Rusiei, cât şi cu starea sufletească a naţionalităţii vii din Basarabia şi cu destinele naţiunii române la general”2. Să încercăm o respectare a acestui echilibru în expunerea materialului factologic, în scopul atingerii unui anumit grad de obiectivitate asupra interpretării problemei, nu fără a respecta şi un echilibru firesc între istoria socială şi istoria politică. Istoria socială şi istoria conceptelor se găsesc într-o tensiune condiţionată reciproc, din relaţiile sociale, din conflictele şi rezolvările lor, însă condiţiile schimbătoare ale acestora nu sunt niciodată identice cu schimbările sau modificările de doctrine, de conştiinţe. Vom încerca analiza metamorfozelor democratice din Basarabia la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, sub acest unghi al interpretărilor de evaluare istorică a relaţiilor sociale, a factorului politic, - mai întâi care a generat aceste concepte, - toate privite în evoluţia lor strict istorică. Sunt fără îndoială multiple documente ale istoriei sociale din Basarabia, care exemplificate fiind ar contura o imagine a stărilor sociale în perioada dominaţiei străine în mediul cărora urmau să se nască aceste concepte de nuanţă democratică în epocă. Vom apela mai întâi la unele documente ruseşti pentru a surprinde viziunea funcţionarului imperial împuternicit să vegheze la liniştea imperiului de Răsărit. în context menţionăm doar că arhivele din Chişinău au conservat numeroase documente care atestă aceste mărturii3. „Raportorul“ de la Chişinău înştiinţa centrul de la Petersburg: „...nobilimea locală nu are rădăcini de clasă. Ea s-a constituit după anul 1812 ( ?)...parte din copiii grecilor fanarioţi care au fost principalii diriguitori în viaţa politică a Moldovei şi veniţi în Basarabia după acest an au reuşit să acapareze un mare capital economic. Reprezentanţi ai populaţiei autohtone sunt foarte puţini şi aceia ieşiţi din ţărănime, pe când cei de neam boieresc sunt şi mai 2 Al. Boldur, Istoria Basarabiei. Bucureşti, Edit. Victor Frunză, 1992, p. 298. 3 Arhiva Naţională a Republicii Moldova (în continuare A.N.R.M.), Fond. 2, inv. 1, d. 3573, p. 64-66. 46
