Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Ion Bulei: Democraţia la români. Un proces neterminat
Ion Bulei România DEMOCRAŢIA LA ROMÂNI. UN PROCES NETERMINAT. Prima întrebare pe care ne-o punem în scurta noastră intervenţie este dacă românii au avut un regim democratic. în cartea noastră, scrisă împreună cu loan Scurtu şi apărută imediat după revoluţia din 1989, intitulată chiar “Democraţia la români” (ar fi fost mai bun titlul “Liberalism şi democraţie la români”), am răspuns afirmativ la această întrebare. Da, românii au cunoscut democraţia sub cele mai multe din formele ei de manifestare: pluripartidism, sistem electoral, inclusiv bazat pe vot universal; o viaţă parlamentară activă şi regulată (până la venirea comunismului care a transformat totul într-o farsă), o organizare judecătorească asemănătoare cu a celorlalte ţări europene democratice, o presă liberă şi influentă...Dar şi în România, ca în multe alte ţări de altfel (studiem însă cazul românesc) democraţia n-a fost o realitate cu adevărat trăită, cum a fost, de pildă, în Cehoslovacia interbelică, ca să luăm un exemplu din zonă. A fost un proces început, continuat şi manifest o perioadă, dar neterminat. Mai întâi din motive externe. Aceste motive sunt de invocat, mai ales iniţial, ca factori favorizanţi, inhibanţi sau piedici reale. Democraţia are acelaşi drum cu modernizarea. în fapt este corolarul ei politic, împlinirile sau neîmplinirile unui regim democratic sunt consecinţa directă a modernizării. în spaţiul românesc modernizarea nu a început în acelaşi timp şi cu aceeaşi intensitate peste tot. Cel mai vizibil ea s-a făcut în Bucovina, Transilvania şi Banat, provincii aflate până la 1918 sub stăpânirea Austriei sau a Austro-Ungariei. A urmat Vechea Românie şi cu puţine efecte în Basarabia sub stăpânire rusească. în teritoriile din afara vechii Românii, modernizarea a început să se facă şi s-a şi făcut o bună perioadă prin intermediul statelor în componenţa cărora ele se găseau şi odată cu restul teritoriului acestora. Nu în puţine domenii ea a fost mai puţin resimţită de românii din aceste spaţii, asupriţi politic. După realizarea unităţii depline, modernizarea a continuat în cadrele aceluiaşi stat. Un proces care nu se încheiase la venirea celui de al doilea război mondial. Iar după aceea cursul istoric al României a luat alte direcţii şi neterminat a rămas procesul început o dată cu veacul transformărilor care este veacul al
