Habersack, Sabine - Puşcaş, Vasile - Ciubotă, Viorel (szerk.): Democraţia in Europa centrală şi de Sud-Est - Aspiraţie şi realitate (Secolele XIX-XX) (Satu Mare, 2001)
Gheorghe Iancu: Imagini etnice şi confesionale din România în documente de arhivă britanice (1924-1926)
Societatea Naţiunilor. După o dezbatere amplă, Liga nu s-a situat de partea petiţionarilor. Evreii erau nemulţumiţi că nu puteau urma şcoli cu limba de predare maghiară, iar saşii, destul de mulţumiţi, considerau că statul intervine prea mult în şcolile lor. Partidul Maghiar afirma că numărul cetăţenilor cu drept de vot de etnie maghiară aflaţi pe listele electorale din oraşe era mult mai mic decât cel din realitate. Asociaţia Naţională a evreilor din Transilvania îşi propunea crearea unui partid politic al evreilor, în pofida dezinteresului arătat faţă de acest proiect de Uniunea Evreilor din Vechiul Regat. Membrii ei s-au îngrijit ca pe parcursul anului un număr de 350 evrei din zonă să poată pleca în Palestina. Un parlamentar german (Franz Kräuter) îi spusese consulului că, deşi potrivit legii, limba română trebuia să se introducă în şcolile minoritare doar din clasa a IlI-a, erau cazuri când acest fapt se întâmpla chiar din clasa I, ceea ce ducea la “to obliterate a child's mother language”. Se plângea şi de faptul că în regiuni pur germane funcţionau doar grădiniţe în limba română. Un aspect interesant surprins de Acting avea în vedere mişcarea comunistă, prezentă practic în întreaga Transilvanie. Literatura comunistă se răspândea printre secui “suggesting that communism alone afforded them the hope of realising national aspirations”. La 28 septembrie 1926, Consulul din Cluj a trimis Ministerului Afacerilor Externe de la Londra un raport despre turneul efectuat în teritoriu, timp de 20 de zile9. El nu ajunsese la Reşiţa din cauza unei greve şi nici în părţile nordice ale razei de activitate a Consulatului. El a vizitat oraşele Arad, Oradea, Timişoara, Târgu Mureş, Sighişoara, Turda, Sibiu, Mediaş, Braşov, putând astfel să-şi formeze o imagine despre cele văzute. Cum e şi firesc în astfel de cazuri, consulul mai mult a ascultat şi a notat decât a analizat. în text nu apare nici o referire la persoanele cu care a discutat, dar e clar că printre aceştia s-au aflat şi reprezentanţi ai maghiarilor, saşilor şi şvabilor. Referirile la problematica abordată de noi au în vedere stări din învăţământ. (“I head a number of complaints regarding the use of the Romanian language in Minority schools, but educational organisation is at present not the subject for burning controversy which it was”) şi despre atitudinea maghiarilor faţă de statul român (“The Magyar Minority”, which includes many Maghiarized Jews, remains the least amenable body in the new state and even with it signs are the least apparent that is preparing to Imagini etnice şi confesionale 9F.O. 371/11421, f. 21-23. 119
