Bălu, Daniela: Multiculturalitate şi identitate etnică (Satu Mare, 2008)
Multiculturalitate şi identitate etnică în Bazinul Tisei Superioare
Anul 2000 - România, judeţul Satu Mare: Cărei, Moftinu Mare, Urziceni, Cămin, Căpleni, Foieni, Dindeştiu Mic, Petreşti, Tiream. Anul 2001 - România, judeţul Satu Mare: Tăşnad, Craidorolţ, Beltiug, Ardud, Răteşti, Hodod, Sâi, Turulung, Homorodu de Jos, Şandra; Anul 2002 - România, judeţul Satu Mare. Ciumeşti, Sanislău, Terebeşti, Dindeştiu Mic, Beltiug, Ardud, Căpleni Judeţul Maramureş: Vişeu de Sus, Baia Borşa. Ungaria (2001 - 2002): Văllaj, Merk, Zajta, Rakamaz, Vencsellő, Hercegkút. Ucraina (anul 2001): Palanok, Pudhorod, Pavsyno, Barbovo, Verchniy Koropeţ, Nove Selo, Nyznya Hrabivnyecya, Synyak, Ust Corna, Nimecka Mokra; (anul 2002): Rahiv, Velekey Becikiv, Kobelecka Poleana, Kustanovica, Kucava, Lalovo. Slovacia (anul 2002): Smolnik, Svedlár, Smolniká Huta, Nálepkovo, Hnilec, Mnisek nad Hnilcom. Tematica cercetării s-a axat pe: aspecte antropogeografice, istorii orale ale satelor; probleme generale de istorie socială, sate “închise”/ “deschise” contactelor interculturale, stratificări între sate din perspectiva istoriei sociale; evoluţia istorică a habitatului în raport cu evoluţia formelor de proprietate; viaţa de familie şi organizarea juridică, sisteme de transmiterea a averii, sisteme de înrudire, vecinătate; modalităţi de reglementare a comportamentului social, prestigiul social, etc. Tematica propusă a vizat şi aspecte religioase; aspecte lingvistice (pe baza chestionarelor pentru cercetarea uzanţei limbii); ocupaţii; meşteşuguri; arhitectură; obiceiuri de familie (naşterea, nunta, zestrea, moştenirea, moartea); obiceiuri de peste an (obiceiuri legate de muncă, obiceiuri de trecere, obiceiuri augurale); folclor (literar, muzical, ritual). Metodele de cercetare uzitate au fost interviurile tematice pe baza chestionarelor de specialitate; observaţii indirecte sau participative; chestionare lingvistice, rezultând un bogat fond documentar ce constă din: fişe de sat (pentru toate localităţile cercetate); fişe de construcţii, instalaţii, gospodării; fişe audio şi de informatori (183), casete audio-video (312); filme foto (102); clişee şi negative (1060); artefacte şi materiale arhivistice; chestionare de uzanţa limbii (167). Concluziile ce pot fi formulate la finele acestei cercetări pluridisciplinare (concepută cu rolul de comprehensiune a fenomenului empatiei etnice), vin să demonstreze, încă o dată, etnoaxeologia diversităţii etnoculturale, în cadrul căreia convieţuirea semnifică respectul faţă 11