Czira Árpád: Călătorie în jurul lumii 1914-1916 (Satu Mare, 2007)
New Yorkul
XXX între timp a sosit Ballay şi Bokor, dar a ancorat şi vasul norvegian de pasageri “Bergenfj ord”, care după o săptămână se reîntorcea. Cu acest vas s-a dus anterior un ofiţer austriac, fost prizonier, care a ajuns cu bine, deoarece au ocolit navele militare engleze. Kleinwachter, care era încredinţat cu rezolvarea problemelor foştilor prizonieri de război evadaţi, nea expus tot ce ştia despre vas. Ballay şi Bokor au hotărât că vor încerca traversarea cu acesta. Societăţile de navigaţie nu eliberau bilete de călătorie cetăţenilor Puterilor Centrale deoarece navele militare engleze opreau navele statelor neutre şi reţineau pe călătorii acestora. Se putea călători doar clandestin. în această vreme se practica des această formulă, deoarece mulţi oameni au rămas în America datorită războiului şi încercau să ajungă acasă. Era vorba ca eu şi Verzariu vom merge cu acest vapor, dar acesta vroia să călătorească cu “Cristianafjord”, fratele geamăn al navei “Bergenfjord”, care urma să sosească după aproximativ două săptămâni. Am hotărât să aşteptăm acest vas. Şi domnul viceconsul a considerat că este mai bine aşa, deoarece dacă călătorim numai câte doi este mai uşor să ne strecurăm şi să ne ascundem printre ceilalţi pasageri, în caz de pericol. Astfel, “Bergensfjord” a rămas pentru Ballay şi Bokor, iar pentru mine şi Verzariu “Cristianafjordul”. De fapt m-am bucurat de acest lucru deoarece puteam petrece încă un timp în New York pentru a-1 cunoaşte şi mai bine. Pe Ballay nu l-a interesat oraşul deoarece fusese aici anterior izbucnirii războiului. Bokor însă ţinea la Ballay şi astfel nu se puteau despărţi. Timp de o săptămână şi Bokor a putut să cunoască oraşul deoarece Ballay îl ducea cu el peste tot la fostele sale cunoştinţe. în această situaţie ne-am întâlnit destul de rar. Cu o ocazie mi-au spus că totul este rezolvat, s-a discutat cu stewardul 3 de pe navă care s-a angajat, contra unei sume serioase, să-i ia pe navă, să le asigure alimentaţia şi să-i ascundă, dacă va fi nevoie. Cu o zi înainte de plecare m-am întâlnit din nou cu ei şi le-am urat drum bun. Mai târziu, am aflat că soarta le-a fost favorabilă. Deşi o navă engleză i-a oprit lângă coastele Norvegiei şi i-a condus în 181
