Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
II. Instituţiile politico-administrative şi ecleziastice sătmărene
55 sub aspectul organizării instituţional-adiministrative, sunt mult asemănătoare situaţiei târgurilor. Statisticile din anii 1780 şi 1828 consemnează pe întreg cuprinsul comitatului 23636 de sate, respectiv 24837. La fiecare început de an obştea satului alegea judele, vicejudele (judele mic) şi 12 juraţi. Mai alegeau şi gomici pentru paza pădurilor şi semănăturilor sau a viilor după caz. Ca o particularitate semnalăm faptul că în satele colonizate cu şvabi după 1712, aceştia alcătuiau o comunitate aparte de locuitorii maghiari. Şvabii îşi alegeau anual un jude, vicejude şi 12 juraţi (6 dintre gospodari şi 6 dintre săraci). Hotărârile mai importante erau luate de adunarea generală a tuturor locuitorilor38. în secolele XVII-XVIII rolul şi atribuţiunile judelui sătesc sunt extrem de complexe faţă de stat şi stăpânul feudal. El este ajutat de sfatul bătrânilor, juraţii, de mici slujbaşi, voievozi, străji, paznici, pădurari, ş.a.39. Nu este un dregător plătit, dar se bucură de beneficii din judecăţi, gloabe, dări, din drepturile comune, scutiri etc40. Este foarte posibil ca unele sate să fi avut regulamente interioare de organizare a vieţii obşteşti. Se cunosc asemenea regulamente ale unor sate din comitatele învecinate Ugocea şi Bereg. Regulamentul satului Dobolţ din comitatul Ugocea (astăzi în judeţul Satu Mare) avînd 27 de articole, elaborat în secolele XVI-XVII şi completat ulterior, modificarea ultimă survenind la 1 ianuarie 1843, a fost descoperit de arhivistul Balogh Adalbert de la F.A. S. Baia Mare în arhiva Colegiului reformat din Debreţin41. „Articulus Dabolciensis“, aduce desluşiri de mare valoare în reconstituirea rânduielilor tradiţionale existente în lumea satului şi a vieţii cotidiene, remarcându-se drasticitatea prevederilor pe linia menţinerii ordinii, liniştii şi legalităţii. Un succint excurs în istoria confesională şi instituţional - ecleziastică din părţile sătmărene permite relevarea unor aspecte de natură să configureze locul şi rolul jucat de biserică în promovarea unei intense vieţi spirituale şi de păstrare a conştiinţei
