Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)
III. Evoluţia sigiliilor şi tiparelor sigilare aparţinâd instituţiilor sătmărene şi descrierea lor - B. Sigiliile oraşelor şi târgurilor sătmărene
123 1904101. în calitatea sa de oraş cu consiliu, Cáréiul îşi va confecţiona un tipar nou în anul 1872, cu legenda: NAGY KÁROLY VÁROSA PECSÉTJE 1872102. Este un sigiliu rotund, 35 mm., imprimat în tuş albastru, simbolurile rămânând aceleaşi. Ambele variante de sigilii sunt nepublicate. 5. TÂRGUL CRAIDOROLŢ este atestat documentar în anul 1421 sub denumirea „OPPIDUM DAROCH“103. N-am întâlnit nicăieri pe documente sigiliul târgului propriu-zis. Deţinem, în schimb, matricea sigilară a obştei nobililor din acest târg, confecţionat, după toate probabilităţile, la începutul secolului al XIX-lea. Legenda: KIRÁLY-DARÓCZ MEZŐ VÁROSSÁ NEMESSÉGI PECSÉTJE104. în emblemă a fost gravat un scut dreptunghiular cu vârful ascuţit. Mobilele din scut sunt indescifrabile. Scutul este timbrat de o coroană deschisă cu cinci fleuroane şi este flancat de lambrechini. Tiparul este oval, 32x34 mm, confecţionat din aramă. Tipar sigilar nepublicat. Menţionăm că această localitate avea tipar sigilar sătesc încă din anul 1782105, cu care erau validate şi actele emise în numele antistiei târgului. 6. TÂRGUL CSENGER. Izvoarele documentar' consemnează vestitele târguri organizate la Csenger încă dii secolul al XlII-lea, iar la 1453 este consemnat sub denumire; „Chenger oppidum“106. Cel mai vechi sigiliu al acestui târg arc legenda: SIGIL/LUM/ NOBIL/IS/ OPPIDI TSENGER 1742. în emblemă se găseşte un scut dreptunghiular cu vârful în formă de inimă. în partea dreaptă a scutului apare o floare, iar în cea stângă un leu rampant cu sabie în laba dreaptă. Scutul este timbrat de un coif oval, având la cimier un leu cu sabie. De sub coif pornesc lambrechini pe flancurile scutului. Este un sigiliu rotund, 28 mm, aplicat în ceară. Sigiliu publicat107. O variantă mai târzie poate fi întâlnită pe un document din
