Dulgău, Bujor: Sigiliile instituţiilor Sătmărene din secolele XVI-XIX (Satu Mare, 1997)

III. Evoluţia sigiliilor şi tiparelor sigilare aparţinâd instituţiilor sătmărene şi descrierea lor - B. Sigiliile oraşelor şi târgurilor sătmărene

124

anul 1858108. Legenda: SIGILLVM OPPIDI CSENGER. în emblema sigilară figurează o roată cu 12 spiţe. Este un sigiliu rotund, 25 mm, imprimat în fum . Sigiliu nepublicat.

7. TÂRGUL ECSED este posesorul unuia dintre cele mai vechi sigilii. Legenda: SIGILLVM CIVITATIS ECHIED A/NNO/ D/OMINI/ 1608. în emblemă este înfăţişat un leu limbat şi încoronat, în profil spre dreapta, ţinând un paloş cu laba dreaptă. Este un sigiliu rotund, 29 mm, imprimat în ceară. Sigiliu publicat109.

8. TÂRGUL FEHÉRGYARMAT este amintit ca „oppidum“ încă din anul 1418110 şi utiliza la validarea actelor pecetea nobililor din localitate. Legenda: SIG/ILLUM/ N/OBILIS/ SEN/IORES/ OPP/IDI/ F/EHÉR/ GYAR/MATH/ /1/794. în câmpul sigilar a fost gravat un leu rampant cu o sabie în laba dreaptă superioară. Este un sigiliu rotund, 23 mm, aplicat în ceară pe un document din anul 1800111. Sigiliu nepublicat. O variantă mai târzie, confecţionată în anul 1851, a fost publicată112.

9. TÂRGUL JÁNK, atestat ca „oppidum“ în 1466113, utiliza la autentificarea actelor un tipar sigilar cu textul legendei cursiv: JANK MEZŐ VÁROSSÁ 1824. în câmpul sigilar este plasat un scut cu marginile neregulate şi vârful în formă de inimă. în interiorul scutului distingem o dextroşeră cu o bardă. Scutul este timbrat de un coif, având la cimier un crucifix şi două săbii unite la vârf. De la coif se revarsă pe flancurile scutului vrejuri vegetale. Este un sigiliu rotund, cu diametrul de 31 mm., aplicat în ceară. Sigiliu publicat114.

10. TÂRGUL LIVADA, este amintit încă din secolul al XV-lea ca loc de tricesimă (vamă). Dicţionarul lui C.Suciu ne menţionează această localitate printre târguri. Cunoaştem două