Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
Expoziţia de artă populară
La capătul unei vieţi... 85 Fiecare popor se ocupă în timpul liber instinctiv de artă. Popoarele primitive şi antice, avari, celţi, asirieni, egipteni, greci, latini, ca şi în zilele noastre , fiecare popor ciopleşte, ţese, pictează, face poezii şi povesteşte. Şi cioplitura, pictura, poezia şi povestea fiecărui popor - sunt încântătoare. Primitivismul, fantezia, culoarea şi simţul formei, încântă şi uimeşte serios fiecare artist. Cioplitura şi ţesătura tătarilor din Tibet sunt la fel de încântătoare, de frumoase ca şi cioplitura i ţesătura românilor şi secuilor din Ardeal, la fel de artistice sunt vasele pictate ale incaşilor ca şi cele de acum 3000 de ani ale egiptenilor sau grecilor. Sunt minunate aptitudinile popoarelor , dar dintre toate cea mai minunată este arta lor, pe care o fac din instinct. Probabil această caracteristică deosebit de umană , precum şi propagarea ei, face să fie vrednică de om. Papini, vestitul scriitor italian scria că: " acei ce se cunosc, se iubesc", Dumnezeule, câtă înţelepciune şi indiciu are această axiomă pentru noi. Aici noi, în această ţară mică, unde trăiesc o mulţime de neamuri, care abia se cunosc, oare aceasta este cauza pentru care ne purtăm unii cu alţii ca străinii ? Neamurile nu se cunosc unele cu altele deoarece nu-şi cunosc cultura şi necunoscând-o nu se împrietenesc şi nu se iubesc72. Cu câţiva ani în urmă am adunat obiecte de etnografie din judeţul Satu Mare, şi am organizat o expoziţie ! A reieşit că însăşi intelectualitatea sătmăreană nu şi-a cunoscut cultura populară al propriului judeţ. Oşanul cunoaşte creaţia populară din zona Maramureşului, dar aceasta în schimb habar n-avea despre cultura populară a meleagurilor din jurul Băii Sprie. Iar toate acestea au reieşit cu ocazia expoziţiei creaţiei populare artizanale româneşti, din acelaş judeţ. Şi ce senzaţie a produs pentru alte neamuri prezenţa plugului de lemn, alături de mobilierul cioplit, cu un deosebit bun gust şi rafinament, pe care privindu-le, s-a văzut sufletul poporului român, rafinamentul său nobil, bunul gust, aptitudinile sale deosebite, adesea de un înalt nivel artistic. Deşi , unde sunt creaţiile artizanale ale românilor sătmăreni, faţă de creaţiile artizanale, ţesăturile şi ciopliturile românilor din Mehedinţi, Vrancea, Dolj, Dorohoi, Argeş, Muscel, Buzău, Prahova, Suceava, Teleorman, Putna, Iaşi, Ilfov, Vaslui, judeţele şi ţinuturile din Banat şi Ardeal. 72 In această constatare (deşi artistul în principiu are vederi democratice, juste cu privire la cunoaşterea şi stima reciprocă a diferitelor naţionalităţi faţă de culturile lor), concluzionează greşit, pripit, generalizând, deoarece în perioada anilor 70, dacă naţionalităţile diferitelor meleaguri ale ţării nu-şi cunoşteau arta populară atât de bine ca în zilele noastre, nu însemna că nu a existat o stimă şi o apreciere reciprocă între ei în acest sens de-a lungul anilor
