Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
Expoziţia de artă populară
84 Aurel Popp Pentru aparenţă ? De aceea muncitorimea nu poate face nici un pas - după mine, pentru că aparenţele fac şi astăzi ca această pătură socială să fie minunea lumii ! Deci, sunteţi un om necunoscut anonim, cu rea voinţă ! După toate acestea nu pot să las totul fără observaţie, deşi declar - fără invitaţie, fără mandat, ci doar în numele meu - întâmplător, din obişnuinţă am fost acolo. Nu puteam s-o las fără comentariu, pentru că atunci,acolo mi-au venit în minte toate câte se comit împotriva poporului şi mai ales împotriva muncitorimii, şi nu cred că dacă aveam un alt tovarăş de principii - în situaţia prezentă, nici el nu putea spune altceva. Nu puteam lăsa nici pentru următoarele. Dacă , acolo în delegaţie se spunea că şi în numele muncitorimii era cineva prezent, , care doreşte reşedinţa judeţului - atunci... (ei asta mai bine n-o scriu !), că de fapt, muncitorimea nu doreşte să manifesteze împreună cu elementele burgheziei, deoarece... (nici pe asta n-o scriu), în schimb se scrie că: azi muncitorimea nu are nimic comun cu reşedinţa judeţului, deoarece azi aceasta nu este în jocul ei. Sezonul cireşelor... deja a trecut. Expoziţia de artă populară71 De când mijloacele de transport au făcut posibile ca popoarele să aibă contact mai uşor între ele şi de când datorită acestui lucru, fiecărui popor îi place să-şi prezinte ceea ce are specific, capacităţile sale fie bune sau rele, de atunci cunoaştem arta populară. în Europa, fiecare cucerire colonială, producea în acelaşi timp şi o migraţie a artei populare. Cucerirea Americii a dat ocazia descoperirii artei străvechi incaşe, apoi cucerirea coloniilor africane, indiene, australiene au constituit un puternic stimul ca în bătrâna Europă să se înfiinţeze una după alta, muzee de artă populară. Rezultatul acestor influenţe sunt vestitele muzee de artă populară din Londra, Bruxelles, Paris, Nürnberg, Köln, München, iar mai târziu cele din Bucureşti şi Budapesta, care păstrează mărturiile vii ale artei şi culturii instinctive a popoarelor, pe care o numim pe scurt etnografie sau artă populară. ” Népművészeti kiállítás. Irta : Popp Aurél festőművész. ( Expoziţie de artă populară. De pictorul Popp Aurél), articol apărut în: Szilágymegyei Újság, 29 nov. 1929
