Popp, Aurel: La capătul unei vieţi… fragmente de jurnal şi alte scrieri (Satu Mare, 1999)
"Nu mai vreau să pictez bujori"
La capătul unei vieţi... 129 Cu o pregătire lacunară, dar cu o voinţă nespusă, voiam să ne însuşim cât mai rapid totul. In marea majoritate atunci auzisem pentru prima oară de barbizonieni şi despre plenair-ism. Doar când fusesem anul patru am văzut expoziţia retrospectivă Szinyei Merse Pál105, lucrările lui Segatini106, pictorul munţilor italo-elveţieni, care utiliza deja destul de curajos verdele smarald şi albul curat de ţinober - dar pictorilor noştri oficiali le era încă groază de culori şi aer. Parcă aveau cataractă ce nu le permitea să vadă lumina şi culorile, astfel că în şcoală trebuia să facem grundul în gri pentru portret sau nud. Numai acela care a suferit în cei patru ani de pe urma metodelor de învăţământ din acea vreme, poate înţelege de ce a trebuit apoi să lupţi zeci de ani să te debarasezi de tehnica falsă sădită în tine. în această atmosferă refulată, am umblat fără rost primii doi ani, până când deodată am început să "gonim" după culori. Căutam ce ne dictau reflexele, asemenea boscheţilor care se usucă, dornice de ploaie. Chiar şi după atâţia ani simt emoţiile acestei impresii extraordinare. Profesorul nostru Aggházy Gyula - drept recompensă, deoarece am desenat corect ultima figură - ne-a permis câtorva, să pictăm un portret de bărbat. Cei aleşi făceau parte toţi din gruparea noastră (cei cu aceeaşi opinie - n.t.). Numai că noi, vrăbiile Artei, nu prea aveam instrumente. Săptămânal cumpăram pe credit hârtia şi cărbunele, iar din când în când acuarelă, dar nu ne mai ajungea pentru culori în ulei. Nu puteam face altceva decât, să împrumutăm strictul necesar şi astfel am aşteptat cu mari emoţii ziua de luni. Luni dimineaţa, iară să mai aşteptăm profesorul pentru a ne corecta desenele, dir-dur, ne-am apucat să pictăm, gâfâind aproape de plăcere, aplicam pe desenul improvizat culorile, care mai de care mai minunate. Aplicam şi eu cu spor culorile împrumutate, de parcă aş fi fost moştenitorul unui fabricant de culori. Deodată apare bătrânul nostru profesor şi de parcă ar fi bănuit ceva, se opreşte direct lângă mine. îmi priveşte, capodopera, apoi după o vreme destul de îndelungată zice: " Spune, ce este asta ...? Unde vezi dumneata aşa un roşu pe pomeţi ?" Şi cu asta mi-a scos din mâinile tremurânde paleta şi pensula şi a 105 Szinyei Merse Pál (1845 - 1920) pictor, unul dintre cei mai remarcabili reprezentanţi ai picturii maghiare din secolul al XIX-lea 106 Segantini,Giovanni (1858 - 1899) pictor italian
