Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
Un HOTAR între uniţi si "latini": sărbătoarea 89 celebreze în tihnă tradiţionalele praznice. Dar nici nu era capabilă să stopeze înflorirea abuzurilor. Cel mai mare dintre acestea - se pare, destul de frecvent în teritoriu - 1-а determinat pe îndărătnicul episcop Olsavszky să se mai plîngă o dată la Curte de necazurile cu care se confruntau creştinii uniţi în vreme de sărbătoare; demersul său era, în esenţă, o variaţiune pe tema dublării numărului de zile festive, în prim plan aflîndu-se acum una dintre consecinţele negative ale constrîngerii uniţilor să respecte (adică să nu desconsidere lucrînd la cîmp) praznicele ordinare ale romano-catolicilor. Făcînd bilanţul neregulilor constatate cu prilejul vizitaţiei canonice întreprinse în anul 1751 în comitatele Abauj, Borsod, Szabolcs, Satu Mare, Ugocea şi Maramureş51, arhiereul rutean і-a semnalat Măriei Tereza şi 51 Pentru detalii, vezi O. Ghitta, La visite pastorale de l'eveque Manuel Olsavszky dans Ies comitats de Satu Mare et de Maramureş (1751), în voi. Church and Society in Central and Eastern Europe, Cluj-Napoca, 1998, p. 238-253. în raportul înaintat reginei la încheierea respectivei etape a periplului său prin "dieceză", episopul rutean n-a alocat un capitol special sărbătorilor celebrate de românii sau rutenii din numitele locuri. A facut-o o singură dată în acei ani, în actul ce-i prezenta Măriei Tereza bilanţul vizitaţiei canonice efectuate în comitatele Zemplén şi Saaros (1750). Potrivit documentului, creştinii grecocatolici ce locuiau acolo celebrau următoarele sărbători nemişcate: 1.) Tăierea împrejur a Domnului Nostru Iisus Hristos, 2.) Bobotează, 3.) Sfinţii Vasile cel Mare, Grigore din Nazianz şi loan Gură de Aur, 4.) Purificarea Sfintei Fecioare Maria, 5.) Bunavestire, 6.) Sfîntul Martir Gheorghe, 7.) Sfintul Apostol şi Evenghelist loan, 8.) Naşterea Sfîntului loan Botezătorul, 9.) Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, 10.) Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor Apostoli, 11.) Sfinta Ana, 12.) Schimbarea la Faţă, 13.) Adormirea Maicii Domnului, 14.) Tăierea Capului Sfîntului loan Botezătorul, 15.) Naşterea Sfintei Fecioare Maria, 16.) înălţarea Sfintei Cruci, 17.) Sfîntul Evanghelist loan, 18.) Acoperămîntul Maicii Domnului, 19.) Sfîntul Arhanghel Mihail, 20.) Arătarea Sfintei Fecioare Maria, 21.) Sfintul Nicolae, 22.) Zămislirea Maicii Domnului, 23.) Crăciunul, 24.) Sfintul Iosif, 25.) Sfintul Ştefan, Primul Martir. Arhiereul informa conducerea statului că, în cadrul aceleaşi categorii de praznice, supuşii săi îi mai celebrau (atunci cînd le venea rîndul, potrivit "stilului vechi") pe: 26.) Sfintul Ştefan, regele Ungariei, 27.) Sfîntul Ladislau, regele Ungariei, 28.) Sfîntul Emeric, regele Ungariei, 29.) Sfinta Elisabeta. Cît priveşte sărbătorile mobile, acestea erau: Paştele, înălţarea Domnului, Rusaliile, Sărbătoarea Sfintei Treimi şi cea a Corpului lui Hristos (M.O.L., C 40, 182 cs., fasc. 30, nr. 971, f. 73v-74v). Să fi fost oare într-adevăr acestea marile praznice ţinute cu sfinţenie de grecocatolicii din sus-pomenitele două comitate? Punem o asemenea întrebare fiindcă am constatat un fapt semnificativ: 24 din cele 25 de sărbători imobile nominalizate de episcopul Olsavszky ca fiind celebrate în mod regulat de către supuşii săi (n-am inclus aici la socoteală şi zilele în care erau cinstiţi cei patru "sfinţi maghiari") se regăsesc întocmai şi în lista praznicelor "nemişcate" - 27 la număr! - prescrise de marele sinod al uniţilor din Polonia-Lituania, ţinut la Zamosc, în anul 1720 (vezi J.D.Mansi, Sacrorum Conciliorum Nova et Amplissima Collectio, tom XXXV, Paris, 1902, col. 1522-1523). Or, noi ştim cu certitudine două lucruri : a.) începînd cu mijlocul deceniului 3 al veacului XVIII, conducerea episcopiei romano-catolice de Eger şi-a făcut un scop din a-i
