Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
84 O VIDIU GHITTA octombrie 174741, faptul dovedind cu claritate că statul nu putuse să le impună "ad litteram" nici ortodocşilor decretul din anul 1733. în cazul acestora (aşa cum o demonstrează cuprinsul noii "ediţii" a rezoluţiei din 1732), singurele inovaţii rezultate din ambiţiosul plan al lui Carol VI au fost: a. introducerea sărbătorii romano-catolice "Corpus Christi" în categoria celor mari, obligatoriu de celebrat alături de "latini"42 şi b. precizările referitoare la conduita lor în celelalte "zile festive decretate", pe care aveau datoria să le respecte doar. în privinţa acestui din urmă aspect, prin actul din 1747 se interzicea categoric munca neuniţilor la cîmp, îngăduindu-li-se în schimb să lucreze în casă, să-şi deschidă atelierele sau să facă negoţ. La 12 octombrie 1752, Consiliul Locumtenenţial a revenit asupra chestiunii, decretînd: între orele 8 şi 11 (adică în vremea cînd romano-catolicii asistau la Sfînta Liturghie), ortodocşii nu puteau întreprinde nici un fel de activitate lucrativă43; ei aveau voie să-şi vadă liniştiţi de treburi de-abia după scurgerea celor trei ore, cu condiţia să nu producă zgomote deranjante pentru "latinii" aflaţi în sărbătoare. Fireşte, pe durata celor patru mari praznice pe care neuniţii trebuiau să le celebreze odată cu romano-catolicii (Crăciunul, Paştele, Rusaliile, Corpul lui Hristos), interdicţia se extindea la întreg cuprinsul unei zile. Lămurind toate aceste detalii, emitentul rescriptului mai ţinu să expliciteze un lucru (clarificat şi în rescriptul din 1747), chiar dacă el reieşea oricum din subtext: porunca îi viza numai pe ortodocşii ce locuiau în Ungaria împreună cu romano-catolicii. în obiectiv se afla, aşadar, o categorie foarte precisă de neuniţi, formată cu precădere din tîrgoveţi sau orăşeni. La atît limitaseră realităţile din teren aria de manifestare a ambiţiei braţului secular de a-і face părtaşi şi pe "schismatici" la sărbătorile "papistaşilor". Fără-ndoială, transpunerea în practică a prevederilor rezoluţiei din 27 ianuarie 1733 nu urma să aibă efecte modelatoare doar asupra îndărătnicelor denominaţiuni necatolice. Şi din punctul de vedere al catolicilor de rit 41 M.O.L., A 69, 4 kt., p. 156; comitatelor li s-a adus la cunoştinţă acest lucru prin ordonanţa Consiliului Locumtenenţial, din 10 octombrie 1747: I. Kassics, Enchiridion, tom. I, p. 120. 42 în prealabil, la 3 septembrie 1743, Consiliul Locumtenenţial a interzis categoric organizarea unor tîrguri în timpul numitei sărbători: I. KASSICS, Enchiridion, tom. I, p. 119. 43 Ibidem, p. 120; Cancelaria aulică maghiară - cea care a urzit, de fapt, textul comunicat atunci în teritoriu de Consiliul Locumtenenţial - a solicitat "republicarea" poruncii la 18 decembrie 1758, 16 ianuarie 1759 şi 17 iulie 1766: M.O.L., A 69, 4 k)t, p. 156-157. Pentru decretul din anul 1752, vezi şi G. Bariţiu, Părţi alese din istori"a Transilvaniei. Pre două sute de ani în urmă, voi. I, Sibiu, 1889, p. 407 sau A. RÂDUŢ1U, Timp de lucru şi zile de sărbătoare în Transilvania, p. 220.
