Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Structura aşezărilor şi structuri confesionale / Siedlungs und Konfessionsstrukturen / Települési és felekezeti struktúrák
Realjtäţi demogra fice In comită tul Ugocea 59 familii, ajungând în 1748 la 29 familii. La Salank în 1713 erau 59 familii, 1723-25, 50 familii, ajungând la 78 în 1748. La fel se întâmplă la Tiszaujlak, Szaszfalu, Porumbeşti, Turulung, Veréce, Tekeháza, etc. Sunt într-adevăr localităţi unde se constată o scădere a populaţiei. La Rakocz de la 58 familii în 1713 se ajunge la 39 familii în 1748. La Bătarci de la 49 familii în 1725 scade la 44 în 1748. Trebuie observat că datele statisticii din 1747 nu diferă mult, în ceea ce priveşte numărul de familii, de rezultatul la care am ajuns folosind indicele 4,5. Sunt câteva locuri unde se constată o creştere foarte mare a populaţiei. în situaţia aceasta este Nagyszőllős, unde de la 74 familii în 1723-25, se ajunge la 187 familii în 1748. Aceasta se poate explica atât prin omisiunea conscrierii persoanelor nobile, a scutiţilor, a libertinilor, a meşteşugarilor, în 1723-25, dar şi printr-o emigrare destul de însemnată a unor familii la oraş. Pentru că să nu uităm că în această perioadă de linişte şi relativă prosperitate, se simte pe tot cuprinsul monarhiei un avânt al vieţii urbane25 . La Turţ numărul de familii creşte de la 56 în 1725 la 133 de familii în 1748. La fel şi la Veléte unde creşte de la 77 familii în 1715 la 111 în 1748. Credem că aceste două cazuri pot fi explicate printr-o mai mare rată a natalităţii în aceste localităţi. în nici un caz nu poate fi vorba de o emigrare masivă de populaţie în aceste părţi muntoase şi lipsite de perspective de viaţă mai bună! Izvoare documentare de prim ordin pentru studiul demografiei istorice, conscripţiile fiscale constituie fundamentul pentru studiul privind populaţia din comitatul Ugocea din prima jumătate a secolului al XVIlI-lea. Este cu atât mai fericit cazul când aceste conscripţii sunt completate în mod armonios de izvoare de genul celui al vizitaţiei canonice a episcopului de Eger, din 1748. Demográfiai valóságok Ugocsa megyében a XVIII, század első felében Összefoglalás A szakemberek többsége által "konvergens kulturális" zónában elhelyezkedő Ugocsa megye, modelt jelent, amelyben az évszázadok során interetnikus viszonyokban éltek rutének, magyarok, románok, zsidók, stb. A XVIII, század első felére vonatkozóan számtalan, többé-kevésbé teljes pénzügyi összeírás létezik, az osztrák állam ugyanis rendet akart teremteni egy alapvető fontosságú területen, ez azonban nyilvánvaló ellentmondásban volt a múltbeli állapotokkal, amelyekre visszaélések és a szabályozások hiányavolt a jellemző. 25 Vezi pe larg KÁLLAY ISTVÁN, Szabad királyi városok gazdálkodása Mária Terézia korában, Budapest, 1972.
