Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contacte culturale în prezentarea muzeografică / Kulturkontakte in der musealen Präsentation / Kultúrák találkozásának múzeumi ábrázolása
514 Ioana Dăncus, MihaiDâncus Străzile oraşului sunt curate, cu flori şi verdeaţă şi dau o notă de civilizaţie aparte. Cartierul “ţipţerilor” (german) situat pe direcţia nord, pe malul Vaserului, format în a doua parte a secolului al XVIII-lea, păstrează încă multe case şi acareturi de epocă care dau o notă de pitoresc şi specific urbei. Văduvit de investiţii, după al doilea război mondial, oraşul s-a dezvoltat puţin. Ponderea economică principală o are unitatea de exploatare forestieră cu fabrica de cherestea; mai funţioneză aici o mică fabrică de mobilă, fabrica de alcalooizi Terapia, ateliere meşteşugăreşti. în Vişeul de Sus se află şi sediul ocolului silvic Vişeu. Oraşul este cunoscut pentru frumuseţea împrejurimilor. Valea Vaserului, recunoscută pentru sălbăticia ei, păstrează un fond bogat piscicol şi de vânătoare. Accesul cu drezina dă un pitoresc aparte, iar turiştii după 40 de km. Se pot odihni la cabana Făina. Mai multe locuri devenite celebre creează momente de neuitat pentru cine se încumetă pe aceste meleaguri: La Borcut, pe Valea Peştilor, Novăţ, Novicior, Valea Vinului cu apele minerale şi/sau mai departe spre Munţii Maramureşului cu misterele lor de necuprins. RUSCOVA Prima atestare scrisă despre valea care străbate zona “Orozniz” - Apa Rusului apare într-o diplomă din 14 mai 1353, când satele din această zonă făceau parte din cnezatul de vale al bogdăneştilor, înainte de această dată fiind stăpânit de voievodul Iuga36. Localitatea Ruscova, la 1373, apare ca “possesio” a bogdăneştilor, iar la 1390 trece în stăpânirea voievozilor Bale, Drag şi loan37. Astăzi ca şi în perioada medievală, satul este locuit de o populaţie slavă cu caracteristici etnoculturale specifice foarte bine conservate. Ruscova38, alături de Poienile de sub Munte şi Repedea este una din cele mai mari comunităţi de slavi din Maramureş, care aparţin huţulilor din Precarpatid. Satul este situat într-o zonă de mare frumuseţe naturală, cu un peisaj de munte caracteristic, de un pitoresc aparte. Râul de munte care străbate aşezarea, cu un debit bogat şi constant, permite practicarea 36 Ioan Mihályi de Apşa, Istoria Comitatului Maramureş - Diplome maramureşene din secolele al XIV-lea şi al XV-lea, Sighet, 1900, p. 67, 98, 175, 224, 321 şi următoarele. 37 Radu Popa, Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea, Bucureşti, 1970, p. 55, 97, 152 şi următoarele. 38 O. BEUCA, Ne та pravdi bez pripovidki (Nu-i adevăr fără o zicală ), Bucureşti, 1984, p. 5-10.
