Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contacte culturale în prezentarea muzeografică / Kulturkontakte in der musealen Präsentation / Kultúrák találkozásának múzeumi ábrázolása
Interferenţe culturale ín centrul geografic al europei 515 sporturilor nautice specifice. Totodată, este bogată în peşti (speciile apelor de munte), iar dealurile şi munţii din jur adăpostesc o mare bogăţie de animale sălbatice, oferind vânătorilor mari satisfacţii. Centrul civic al satului este destul de bine conturat, având clădiri frumoase care adăpostesc instituţiile aferente. în Ruscova se păstrează o biserică de lemn, monument istoric, mai puţin cunoscută, care în timp a suferit unele modificări, dar care se înscrie în specificul maramureşean. Din vechiul monument se păstrează conservat ancadramentul uşii de intrare care pe pragul de sus poartă săpată în lemn o inscripţie în limba română (în alfabetul chirilic), inscripţie care conţine data 1779 şi ctitoria. în podul bisericii am găsit aruncate uşile împărăteşti originale ce au aparţinut monumentului înainte de modificare şi mai multe icoane pe lemn pictate în tempera (toate din secolul al XVIII-lea), precum şi piese de mobilier specifice, prapori, cruci şi alte obiecte de cult. în sat mai există o biserică din piatră (fostă greco-catolică) şi este în construcţie încă una ortodoxă, la Ruscova-Oblaz. în fiecare zi de joi din săptămână, într-un loc amenajat la intrarea dinspre Leordina, în zona vechiului pod peste râul Vişeu, se ţine târgul săptămânal, la care participă populaţia satelor vecine. în comuna Ruscova îşi are sediul Protopopul vicar al ucrainenilor din zonă. REPEDEA • dată precisă de atestare a acestei comunităţi nu avem (încă), numai date care se referă la Apa Rusului, probabil cu satele de aici ca posesiuni ale voievozilor Bale, Drag şi loan, adică 11 august 137139. ŞI astăzi, atât comuna Repedea cât şi satul aparţinător Lespedea sunt locuite de slavi (probabil huţuli din Precarpatia40. Râurile şi munţii înconjurători oferă posibilităţi de turism, vânătoare şi pescuit. De aici este accesul cel mai bun pe muntele Pop-Ivan foarte interesant pentru turismul montan în toate anotimpurile. 39 IOAN MIHÁLYI DE Apşa, Istoria Comitatului Maramureş - Diplome maramureşene din secolul al XIV-lea şi al XV-lea, Sighet, 1900, p. 67; Al. FILIPAŞCU, Istoria Maramureşului, Bucureşti, 1940, p. 96; Radu POPA, Ţara Maramureşului în veacul al XIV-lea, Bucureşti, 1970, p. 53 şi următoarele. 40 MlHAl DÂNCUŞ, Zona etnografică Maramureş, Bucureşti, 1986, p. 35; O. BEUKA, Nem a pravdi bez pripovidki (Nu-i adevăr pentru o zicală), Bucureşti, 1984, p. 5-10.
