Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contact lingvistic: iterferete, bilingvism / Sprachkontakt, Interferenzen, Zweisprachigkeit / Nyelvi kontaktus, interferencia-jelenségek, kétnyelvűség
334 Richard Sârbu Această tendinţă, tot mai mult resimţită, imprimă bilingvismului la care ne referim, în totalitatea sa, un caracter tot mai pronunţat asimetric. 6. Dintre fenomenele care ne-au reţinut în mod special atenţia, extrem de interesantă, în sensul celor arătate mai sus, ni s-a părut bogăţia faptelor de sinonime contextuală inter lingvistică, denumită de noi în mod convenţional “recurenţă sinonimică interlingvistică” (RSI), o expresie concludentă a unui comportament verbal “ambilingv” (“echilingv”), una din principalele consecinţe (efecte) ale bilingvismului. Prin RSI vom înţelege reluarea (reduplicarea) unor termeni echivalenţi din limbile A şi B, ce alternează pe unităţi de text relativ restrânse, pentru denumirea uneia şi aceleiaşi noţiuni, din motive şi intenţii (lingvistice propriu-zise: expresiv-stilistice sau ideografice, psiho şi sociolingvistice). In lanţul discursiv al vorbirii bilingvilor, familiarizaţi deopotrivă cu cele două coduri lingvistice, în mod frecvent, alături de termenii din limba maternă (A), apar şi corespondentele lor din limba oficială (B), care îndeplinesc în contextele respective funcţiile cunoscute ale sinonimelor (de precizare a unei noţiuni şi de diversificare expresivă a vorbirii). Utilizarea unor asemenea perechi sau chiar a unor serii sinonimice de acest tip se face adesea în interiorul aceluiaşi enunţ, în două direcţii principale: (a) fie că se pleacă de la termenul din limba B, oficială, (b) fie că se pleacă de la tennenul aparţinând idiomului matern (A). (a) In plan sintagmatic, această trecere se poate face şi gradat: B+B —» B+A —> A+A, ca în istroromână: Au st ar a ţârcva, stara besereca, bétára besereca făcut (Sankovici Mate, 82 ani, J., 1982). Se remarcă aici concurenţa paralelelor din croată şi istroromână, trecerea gradatată de la sintagma croată la cea română, prin veriga intermediară mixtă, fapt justificat psiholingvistic şi de intenţia vorbitorului de a fi cât mai bine înţeles de un român (daco-român). (b) Când trecerea se face în sens invers, de la tennenul românesc la cel croat, se resimte manifestarea dorinţei vorbitorilor de a fi mai convingători, precum şi deprinderea acestora de a vorbi cu un străin într-o altă limbă decât cea locală, tot pentru a fi mai bine înţeleşi: De ex.: Noi zicem şarpele, zmiia (Sankovici Ive, 74 ani, 1982). Analizând mai multe texte, am remarcat preocuparea expresă a istroromânului în etate şi de vârstă mijlocie de a face distincţiile de rigoare între sinonimele folosite, de a sublinia deosebirile de nuanţe şi de utilizare, specifice termenilor autohtoni şi celor străini (de ex., istr. şterne şi făntâra).
