Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Lingvistică şi etnografie / Sprachwissenschaft und Volkskunde / Nyelvészet és néprajz - Contact lingvistic: iterferete, bilingvism / Sprachkontakt, Interferenzen, Zweisprachigkeit / Nyelvi kontaktus, interferencia-jelenségek, kétnyelvűség

Recurenta sinonimică la vorbitorii bilingvi

335

Acest fapt demonstrează implicit şi un anume grad de dezvoltare a conştiinţei lingvistice a istroromânilor, ca vorbitori ai unui anumit idiom, strict delimitat geografic.

De ex.: “Noi rumunski cuvintam, po jeianski e afara când mejem, pac cuvintam hărvatki, tot aşa taliianski tudi” ( Sankovici Mate, 82 ani, 1982).

7. Structura unui enunţ cu sinonime recurente aloglote este adesea mixtă: alternează pauzele, ezitările, “tăcerile”, înainte sau după rostirea unui termen, care este ulterior reduplicat în cel de-al doilea cod cunoscut.

Iată câteva din situaţiile concrete în care apare RSI la bilingvi:

(a) expresia de nedumirire afişată de unul din colocutori;

(b) teama unui vorbitor de a nu fi bine înţeles şi apelul la un sinonim din alt cod “mai lămuritor”;

(c) intenţia locutorilor de a fi mai convingători (excesul de persuasiune);

(d) uitarea unui termen dintr-un cod (situaţie frecventă în bilingvismul de tip asimetric, când vorbitorii trec pe neobservate de la un cod la altul, în funcţie de lacunele lor din idiolect/-e/;

(e) sfiala (jena) de exprimare în limba maternă (A) (de regulă în bilingvismul asimetric);

(f) prezenţa unor colocutori străini de comunitatea respectivă;

(g) înclinaţia unor vorbitori de a trece de la un cod lingvistic la altul, în dorinţa lor de a-şi frapa partenerul de discuţie, mai ales când acesta este, de exemplu, un cercetător lingvist, chiar dacă acesta din urmă este un bun cunoscător al idiomului respectiv;

(h) sesizarea faptului că unul din colocutori nu stăpâneşte bine registrele uneia din limbi.

Privitor la uitare, ca factor inductor de RSI, în psiholingvistică, unii cercetători consideră că limba vorbită timpuriu se uită mai greu6. în schimb, unele rezultate obţinute în neurolingvistică, în cursul tratării unor cazuri de afazici bilingvi sau poligloţi7, pun în evidenţă faptul că după unele accidente cerebrare survenite în zonele neurale ale limbajului, cel mai puţin afectată este limba utilizată intensiv şi în exclusivitate în perioada anterioară accidentului. E drept, când se pune întrebarea: ce limbă utilizează mai mult afazicul bilingv sau poliglot vindecat, limba A sau limba B? - se ia în consideraţie, în primul rând, durata întreruperii, pe parcursul vieţii, a utilizării unei limbi, dar şi vârsta de achiziţie a limbilor respective, afinitatea

6 Tatiana Slama-Cazacu ,op. cit., p. 413

7 Cf. Alexandru Zolog, Afaziile. Semiologie, Neurolingvistică. Sindromologie. Timişoara, p. 135-139