Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek

EuroregiuneaDunâre-Crjs-Mures-Tisa

307

Coifan şi Grigore Silaşi, care au propuneri concrete, bine argumentate, şi a lui Dan Poenaru, fost prefect şi secretar de stat, deci om cu experienţă în administraţie, ceilalţi se rezumă la roluri contemplative. Singurele experienţe sau intenţii pe linie de colaborare internaţională se subsumează activităţilor pe care instituţiile la care lucrează le organizează în domeniu.

Cunoscătorii problemelor de cooperare transfrontalieră indică necesitatea creării unor instituţii care să susţină activităţile DKMT. Se remarcă aici câteva precizări:

a) necesitatea ca aceste instituţii să nu poarte amprenta politicului, şi, mai degrabă, să dezvolte servicii specifice, pentru gestionarea programelor de impact pentru întreaga euroregiune;

b) necesitatea ca un cadru instituţional să se extindă dincolo de algoritmul elitei administrative în funcţiune, pentru valorificarea potenţialului de acţiune din întreaga regiune;

c) ideea că fără un cadru instituţional intenţiile rămân literă moartă.

De remarcat că, deşi sesizează necesitatea unor pârghii instituţionale pentru implementarea politicilor regionale în DKMT, nici unul din respondenţi nu a detaliat ideea şi nu a oferit o proiecţie a acestor instituţii.

Mulţi politicieni locali români au convingerea că partenerul cel mai bine plasat din punct de vedere economic şi politic, cel din Ungaria, este beneficiarul cooperării, atât în planul simbolic, al imaginii în lume (faţă de Uniunea Europeană în special), cât şi în cel practic, al profitului. Tocmai din cauza acestei opinii a lor, elementul etnic - pe care partea maghiară insista să îl introducă printre obiectivele-tinţă ale cooperării - nu apare menţionat ca atare în documentele oficiale semnate. Scoţând din atenţie cooperarea ca mijloc de susţinere a minorităţilor pe care fiecare dintre ţări le are în spaţiul DKMT, în discursul public au rămas grijile pentru eventualele dezavantaje economice pe care le pot avea partenerii. Pe detaliu, câteva poziţii pot fi distinse:

a) teama că acest avantaj se va întoarce împotriva partenerilor din România - PRM, compensată, parţial, de ideea că statutul minorităţii române din zonă poate fi îmbunătăţit prin cooperările transfrontaliere în domeniul cultural;

b) ideea că, în condiţiile globalizării, procesul poate fi folosit conştient, pentru atenuarea dezavantajelor în care se află românii;

c) necesitatea ca rămânerile în urmă ale românilor să fie compensate prin negocieri;

d) necesitatea concretizării intenţiilor de cooperare, pentru a nu irosi ideile în simpla fază a declaraţiilor.