Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek
308 Mariana Cernicova-Bucă La nivelul prospecţiunii, majoritatea respondenţilor au enunţat ca obiective pe care le urmăresc prin cooperarea DKMT proiectele deja existente: deschiderea unui nou PTF (la Cenad-Kiszsombor), redeschiderea circulaţiei pe canalul Bega, dezvoltarea infrastructurii în zonă. Pentru aceasta, s-au depus diligenţe pe lângă autorităţile centrale (din România) şi pe lângă potenţialii finanţatori internaţionali (PHARE). Pentru finanţarea activităţilor din DKMT, la Forumul Preşedinţilor din primăvara anului 1999, la Timişoara, s-a convenit un algoritm de participare, pe baza criteriului demografic, dar situaţia specială a Voivodinei a blocat colectarea efectivă a fondului minimal pentru DKMT. în fine, care elita politică din România conştientizează trei tipuri de piedici care împiedică buna funcţionare a euroregiunii DKMT: a) diferenţele de legislaţie şi practică instituţională între partenerii din cele trei ţări; b) discontinuităţile de infrastructură şi absenţa surselor de finanţare pentru proiecte; c) contextul internaţional în care evoluează partenerii din cele trei ţări (faţă de UE şi NATO). Susţinătorii acestei forme modeme de cooperare - care nu se concentrează neapărat pe regiunile istorice, în cazul de faţă Banatul istoric fiind doar “nucleul tare” al euroregiunii, dar căruia і s-au adăugat şi alte judeţe din România şi, mai ales, din Ungaria - argumentează că euroregiunea este un “atelier al identităţii locale, respectiv regionale, care capătă un rol din ce în ce mai însemnat”, diferenţele dintre euroregiunile care funcţionează în spaţiul estic având şanse reale să se apropie de performanţele celor vestice7. în ce ne priveşte, avem mai puţine motive de optimism privind viitorul euroregiunii DKMT, deşi nu entuziasmul sau dorinţa de cooperare între actorii regionali ar lipsi dintre condiţiile ca euroregiunea să-şi continue existenţa şi să fie utilizată la întregul său potenţial. Se poate afirma, atât în urma studiului efectuat pentru punerea în evidenţă a intenţiilor şi acţiunilor elitei locale, cât şi analizând rezultatele unui an şi jumătate de cooperare că avem de a face, în modul de evoluţie a colaborării DKMT, cu un caz caracteristic în materie de obordări şi tematizări în domeniul politicului. în cazul unor astfel de cooperări regionale, în ţările occidentale factorul determinant în constituie găsirea unor soluţii la probleme concrete (cum era, de exemplu, cazul polului de dezvoltare la graniţa dintre Luxemburg, Belgia, Franţa de a asana, la mijlocul anilor ’70, idustria siderurgică intrată într-o criză gravă). în spaţiul ' GYÖRGY Eger, Euroregiunile în Est şi în Vest, în Altera, nr. 11, an V, 1999, p. 72.
