Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Regiuni de frontieră şi zone de contact / Grenzreionen und Kontakträume / Határvidékek és kapcsolódási területek
306 Mariana Cernicova-Bucä politice, cu excepţia Partidului România Mare, care insistă asupra necesităţii onestităţii în intenţiile partenerilor (problemă imposibil de cuantificat obiectiv) şi asupra principiului primordialităţii cooperării interstatale asupra celei regionale. Tot la nivelul pregătirii teoretice, elita locală dovedeşte discontinuitate în aprecierea elementelor dominante în cooperarea transfrontalieră: 7 respondenţi consideră că aspectul economic este sau ar trebui să fie cel dominant (V. Şasea - PNŢCD, V. Coifan - PNL, Gh. Ciuhandu, PNŢCD, D. Borza, PD, D. Ganţ - PNŢCD, V. Oancea - PNL, V. Negrea - PUNR), 2 consideră că dominant este aspectul politic, mai precis, voinţa politică de colaborare (Gr. Silaşi - PDSR, Gh. Bogoevici - PNL) şi 1 apreciază că prevalent este şi trebuie să fie aspectul (inter)cultural (N. Negoescu - PRM). Majoritatea respondenţilor ezită, însă, în stabilirea unei ierarhii, fixând în imediata apropiere a primei nominalizări aspectul cultural, ca marcă a tradiţiei. O parte a elitei politice se sperie de definirea cooperării în elementele sale politice, interpretând-o ca pe o încălcare a prerogativelor nivelului statal sau ca pe unul dintre factorii inhibanţi ai cooperării, de vreme ce partenerii - ungar, român şi iugoslav - au o raportare evident diferită faţă de comunitatea internaţională). în ceea ce priveşte evaluarea rolului tradiţiei istorice din spaţiul DKMT şi a relevanţei acestei tradiţii pentru cooperarea actuală, de asemenea există diferenţe ce nu ţin neapărat de ideologie sau de programele politice ale celor implicaţi. Gr. Silaşi evocă tradiţia cooperărilor din perioada anterioară anului 1989, când au existat legături directe între instituţii şi unităţi din judeţul Timiş, Csongrâd, respectiv Voivodina fără ca acestea să depindă de cadrul - mult mai nou - al euroregiunii. Majoritatea respondenţilor consideră că tradiţia din Banatul istoric, infrastructura moştenită din perioada Imperiului Austro-Ungar şi mentalităţile convergente ale populaţiilor din zona de contact a celor trei ţări sunt argumente în favoarea bunei colaborări în euroregiune. Prefectul D. Ganţ, în schimb, ca jurist, delimitează cu multă precauţie termenul “tradiţie”, eliminând explicit orice referire la perioada anterioară primului război mondial. în fine, la nivelul acţiunii practice, elita locală are puţine elemente de prezentat. Interesant este că fostul primar al Timişoarei, Viorel Oancea, actualmente secretar de stat în MI, aminteşte doar de cooperări bilaterale România-Ungaria în domeniul profesiunii sale (al cooperării pe linie de poliţie), iar primarul şi viceprimarul Timişoarei, Gh. Ciuhandu (PNŢCD) şi D. Borza (PD) vorbesc fie despre acţiuni simbolice (înfrăţiri între oraşe), fie despre preluări de modele din Ungaria şi cooperări bilaterale (preluarea sistemului Telpark, funcţional la Szeged). în rest, cu excepţia lui Viorel
