Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
în sfârşit, avem o serie de publicaţii cotidiane sau săptămânale, unele importante, majoritatea în 1919, în limbile maghiară (inclusiv'cu titulatura secuiască), germană (inclusiv evreieşti) şi chiar polonă, care au publicat în mod ocazional diferite materiale în limba română32, fără a avea un caracter bilingv propriu zis, dar prezentând - în unele cazuri — aspecte sau chiar consideraţii ce ar merita cunoscute. Trebuie precizat şi faptul că - mai ales în cazul unor publicaţii cu caracter economic, social, profesional, sindical, sportiv, religios ş.a. — apar unele interesante interferenţe redacţionale peste Carpaţi, cu forme de activitate ale aceleiaşi publicaţii atât în Transilvania, Banat sau Bucovina, cât şi la Bucureşti sau chiar în alte oraşe din Vechiul Regat, fără să mai insistăm asupra ariei foarte largi din care proveneau colaboratorii. România avea notabile tradiţii proprii în ceea ce priveşte apariţia unor variate publicaţii plurilingve, pe care le va continua şi amplifica după 1918 în toate provinciile istorice care s-au reunit cu Ţara, inclusiv Basarabia, dar şi în centre, zone sau localităţi din Vechiul Regat (Bucureşti, Dobrogea, Iaşi, Brăila, Ploieşti, Craiova ş.a.) care a constituit nucleul istoric al formării României întregite în 1918. Se poate aprecia că Marea Unire din 1918 a reprezentat factorul principal care explică în mod fundamental şi fenomenul social - cultural al apariţiei şi înfloririi remarcabile a publicaţiilor plurilingve. Este suficient în acest sens să observăm, comparativ, faptul că în aceleaşi provincii istorice asupra cărora s-a oprit cercetarea noastră — Transilvania, Banatul, Bucovina -, care au oferit întotdeauna un mediu deosebit de favorabil activităţilor interculturale, situaţia existentă înainte de 1918 în acest domeniu al publicaţiilor plurilingve era cu totul nesatisfacătoare chiar nesemnificativă, în special limba română era slab reprezentată în peisajul publicisticii, din cauza regimului discriminator sau chiar oprimator practicat de Imperiul austro-ungar. Fără nici o tendinţă de a “înfrumuseţa” realitatea, problemele complexe (obiective sau subiective) ale relaţiilor interetnice din România după 1918, trebuie subliniat faptul că publicaţiile bi- şi trilingve au îndeplinit funcţii social culturale importante, deopotrivă pentru români, maghiari, germani şi celelalte naţionalităţi. ÎN CONCLUZIE, aceste publicaţii au adus o contribuţie trainică, de seamă în viaţa publică, în cunoaşterea reciprocă şi apropierea dintre categoriile etno-lingvistice respective, în progresul general al societăţii din 214 Publica ţii periodice riling ve si triling ve din Transil vani a după 1918 Transilvania, Banatul ... p. 1292-1303. Dintre acestea amintim: “Nagyváradi Napló” (Oradea), “Szamos” (Satu Mare), “Szilágyság” (Zalău), “Székely Napló” (Târgu Mureş) , “Székely Kozelet” (Odorhei), “Uj Kelet” (Cluj, cu o variantă maghiaro-ebraică), “Burger-Zeitung” (Periam), “Neue Zeit” (Timişoara), “Gazeta Polska” (“Glos Ludu” - Cernăuţi), “Zsalvolgyi Napló" (Petroşani).
