Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Nationalităţi, minorităţi etnice şi stat / Nationalitäten, ethnische Minderheiten und Staat / Nemzeti és etnikai kisebbségek, állam
Rodica Porţeanu, Alexandru Purteanu 203 importante - care au publicat unele texte în altă limbă (de cele mai multe ori în română), decât cea originală. Situaţia înfăţişată în cele de mai sus explică în bună măsură şi relativitatea aritmetică a estimării cantitative precum şi limita cronologică a demersului nostru. Va fi desigur necesară cercetarea întregii perioade interbelice, precum şi tratarea aceloraşi teme cu referire la Basarabia, Dobrogea sau alte zone ale ţării care o pot ilustra şi pe care nu le abordăm în prezenta comunicare numai din cauza tematicii reuniunii noastre, circumscrise zonelor precizate. Din toate acestea rezultă - sperăm ca suficient de limpede - caracterul preliminar al studiului şi observaţiilor noastre. Sintetizând datele referitoare la publicaţiile periodice bilingve sau trilingve apărute în Transilvania, Banat şi Bucovina în primul deceniu după “ Marea Unire”, constatăm că marea lor majoritate erau bilingve (peste 90), iar dintre acestea, cele mai multe erau româno-maghiare sau maghiaroromâne, (peste 60, urmate de aproape 20 româno-germane sau germanoromâne, circa 10 maghiaro-germane sau germano-maghiare şi numai câte una româno-ucraineană şi maghiaro-ebraică). Publicaţiile trilingve însumau peste 60 de titluri, restul de aproape 40 având elemente insuficiente spre a putea fi încadrate cu precizie în categoriile menţionate. Examinând periodicitatea apariţiei lor, vom observa că marea majoritate (aproape 100 ) erau săptămânale sau bilunare, peste 50 erau lunare, foarte puţine erau bisăptămânale sau cu 3 apariţii săptămânale; doar 3 ziare propriu-zise (cotidiene de limba maghiară) au publicat câteva texte în limba română, iar un număr important - aproape 30 - aveau apariţii ocazionale, neregulate sau neprecizate. în ce priveşte locul lor de apariţie, rezultă că cele mai multe erau situate la Cluj (peste 60), ceea ce exprimă şi persistenţa unei anumite optici “centraliste”; Timişoara, care avea mai multe valenţe plurilingvistice, urma cu numai jumătate din cifra clujeană (adică cu peste 30), iar apoi veneau Oradea, Aradul şi Cernăuţii (cu cate 11-15 publicaţii), Braşovul, Sibiul şi Târgul Mureş cu câte 6-10 titluri, etc. Numărul total al acestor localităţi era de aproape 30, cea mai mică dintre ele fiind Periam, din Banat. Se observă că această categorie de publicaţii, în special bilingve, au apărut şi în zone locuite în proporţii mai importante sau majoritare de maghiari, inclusiv la Miercurea Ciuc, Odorhei sau Sf. Gheorghe. Totodată, se pot formula şi unele constatări referitoare la lipsa publicaţiilor sârbeşti sau slovace, a celor şvăbeşti, din Sătmar, a celor ucrainiene din Maramureş — ceea ce făcea imposibile şi formulele bilingve sau trilingve - precum şi insuficienţa publicaţiilor germano-române în zone ca Sibiul sau Bistriţa, cvasiabsenţa celor ucrainiano-române în Bucovina, s.a.
