Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)

Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Migratii: evreii şi germanii / Migrationsbewegungen: Juden und Deutsche / Zsidó és német migráció

162

Adrian Basarabâ

Deta (9,27%), Lenauheim (6,68%), Victor Vlad de la Marina (6,61%), Buziaş (6,42%) şi Sânandrei (6,14%).;- minoritatea rromilor cunoaşte o creştere masivă în ultimele decenii datorită imigraţiei din alte judeţe şi a sporului natural foarte ridicat, prezentînd o pondere semnificativă în special în localităţile care în trecut erau “fiefuri” ale germanilor; localităţile cu cele mai mari ponderi ale rromilor sunt: Comloşu Mare (17,43%), Sânpetru Mare (16, 51%), Lenauheim (14,33%), Cenad (11,28%), Chevereşu Mare (11,09%), Periam (9,10%), Cenei (8,14%) şi Cărpiniş (6,62%);- sârbii au ponderi mai mari, în general, în localităţile din apropierea graniţei cu Iugoslavia: Peciu Nou (24,64%), Sânpetru Mare (18,54%), Cenei (15,50%), Giulvăz (13,46%), Cenad (10,05%), Foeni (10,01%), Topolovăţul Mare (9,27%), Giera (7,90%) şi Recaş (7,72%);- ucrainienii sunt grupaţi în câteva localităţi din sud-estul judeţului în care deţin ponderi foarte semnificative: Ştiuca (55,16%), Bârna (29,80%), Criciova (16,23%) şi Victor Vlad de la Marina (12,25%);- bulgarii sunt grupaţi în două comune: Dudeştii Vechi (56,69%) şi Denta (22,25%), slovacii sunt grupaţi tot în două comune: Brestovăţ (21,74%) şi Chevereşu Mare (8,77%), iar celelalte naţionalităţi au ponderi de peste 2% tot în două comune: Racoviţa (3,97%) şi Becicherecu Mic (3,08%).

Să trecem acum la analiza repartiţiei populaţiei judeţului Timiş după

religie:- ortodocşii reprezintă grupul confesional majoritar în aproape toate localităţile judeţului Timiş, cu următoarele excepţii: Dudeştii Vechi (28,26%), Dumbrăviţa (39,54%), Ştiuca (42,51%) şi Tormac (49,47%), excepţii care sunt generate de ponderea scăzută a românilor în aceste localităţi; aparent surprinzător însă, localităţile cu cele mai mari ponderi ale ortodocşilor nu se regăsesc în general printre acelea cu cele mai mari ponderi ale românilor, lucru datorat “cuceririi” de către religiile neoprotestante (în special penticostali) a acestor localităţi; localităţile cu cele mai mari ponderi ale ortodocşilor sunt: Găvojdia (95,30%), Secaş (95,76%), Racoviţa (95,03%), Sânpetru Mare (94,90%), Belinţ (94,83%), ele fiind destul de dispersate în cadrul judeţului;- ortodocşii de stil vechi sunt grupaţi în 3 comune, în care au ponderi de peste 10%: Ştiuca (32,37%), Giera (11,24%) şi Criciova (10,09%); aceste ponderi sunt datorate populaţiilor de naţionalitate ucrainiană (Ştiuca şi Criciova) şi de naţionalitate sârbă (Giera) care menţin calendarul iulian (ceea ce reprezintă principala diferenţă faţă de biserica ortodoxă);