Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Migratii: evreii şi germanii / Migrationsbewegungen: Juden und Deutsche / Zsidó és német migráció
Harta etnică si confesională a judeţului Timis 163- romano-catolicii, a doua religie ca pondere în populaţia judeţului, sunt răspândiţi cu ponderi semnificative în mod relativ uniform pe tot teritoriul analizat; în ceea ce priveşte aceste ponderi se detaşează net Dudeştii Vechi (69,25%), urmat de Beba Veche (42,03%), Uivar (39,29%), Denta (36,65%), Deta (34,84%) şi Jimbolia (32,05%); de asemenea cu ponderi de peste 10% avem încă 21 de comune, 2 oraşe şi cele 2 municipii (Lugoj şi Timişoara); este de remarcat că aceste ponderi mari se datorează în primul rând “agregării” în jurul religiei romano-catolice a majorităţii bulgarilor, germanilor, maghiarilor şi slovacilor ca să amintim doar pe cele mai importante etnii ce o “compun” şi în al doilea rând se datorează stabilităţii în faţa “asaltului” religiilor neo-protestante;- reformaţii, fiind în marea lor majoritate persoane de etnie maghiară, au ponderi semnificative în unele localităţi în care această etnie este numeroasă; cu cele mai mari ponderi se remarcă: Tormac (38,23%), Dumbrăviţa (25,92%), Bahnt (24,18%) şi Dumbrava (18,33%);- greco-catolicii au ponderi relativ reduse, fapt datorat interzicerii acestei religii de regimul comunist vreme de peste 40 de ani, remarcându-se însă: Brestovăţ (6,93%), Jamu Mare (6,83%) şi Boldur (4,97%);- penticostalii se remarcă între religiile neo-protestante ca a treia religie ca pondere în populaţie judeţului, fiind răspândită uniform pe întreg teritoriul şi având ponderi mai semnificative în principal în localităţile din estul judeţului, care reprezintă o zonă cu o densitate foarte mare a populaţiei de naţionalitate română; se remarcă cu ponderi mai mari următoarele localităţi: Pietroasa (21,27%), Ştiuca (19,35%), Sânmihaiu Român (11,28%), Făget (10,32%), Bethausen (9,83%), Moşniţa Nouă (9,40%), Traian Vuia (9,40%) şi Curtea (9,12%);- baptiştii, a doua religie neo-protestantă, se remarcă cu ponderi mai mari tot în localităţile din estul judeţului în care populaţia de naţionalitate română deţine ponderi foarte mari; astfel reţinem cu ponderile cele mai mari localităţile: Criciova (7,95%), Pietroasa (7,46%), Margina (5,22%) şi Fîrdea (5,13%);- persoanele aparţinând altor religii deţin ponderi mai semnificative în Bârna (8,52%) şi Chevereşu Mare (4,29%). Consideraţiile expuse până acum ne ajută să înţelegem repartiţia teritorială a grupurilor etnice şi a celor confesionale în judeţul Timiş. Pentru o mai bună cunoaştere însă este necesară folosirea a doi indici care reflectă într-o mai mare măsură atât mărimea grupurilor etnice, respectiv confesionale, cât şi numărul acestora. Astfel, fragmentarea etnică a unei unităţi administrativ-teritoriale poate fi calculată şi comparată cu ajutorul indicelui de diferenţiere etnică'.
