Ciubotă, Viorel - Nicolescu, Gheorge - Ţucă, Cornel (szerk.): Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918-1921) 2. (Satu Mare, 1998)
Istorie şi Geografie Istorică / Geschichte und Landeskunde / Történelem és országismeret - Migratii: evreii şi germanii / Migrationsbewegungen: Juden und Deutsche / Zsidó és német migráció
Harta etnică ri confesională a judeţului Timis 161 consideră şi se identifică masiv ca “bulgari din România” şi nu ’’bulgari, bulgari”. Suprapunerea, în acest caz, a etnicităţii cu religia catolică poate fi o explicaţie. Există şi minorităţi care nu au în afara statului român o organizare statală “de origine”: rromii sunt minoritatea cea mai semnificativă numeric sub acest aspect, fără a fi, însă, singura (de exemplu lipovenii). în privinţa impactului minorităţilor asupra spaţiului judeţului Timiş se poate spune că diversitatea acestuia, prezervarea regionalismului de tipul bănăţenismului este rezultatul coexistenţei acestor minorităţi. Dacă luăm în considerare mobilitatea socială şi capacitatea acesteia de a crea noi “izolate” minoritare se poate afirma că în judeţul Timiş aceasta a întărit sau a slăbit ponderea diverselor minorităţi, fără a duce la dispariţia vreunui gmp minoritar. în perioada actualului deceniu ca rezultat al unei migraţii economice, în primul rând, sunt în curs de constituire grupuri semnificative noi: arabi, chinezi, ş.a. de care însă cercetarea de faţă nu s-a ocupat. Cercetarea de faţă a avut în vedere cetăţenii statului român, locuitori ai judeţului Timiş. Grupurile etnice şi religioase se pot însă constitui şi în afara sferei cetăţeniei şi, mai devreme sau mai târziu, realitatea lor provoacă politicile naţionale şi culturale ale unei zone. Să analizăm acum, pe scurt, repartiţia teritorială a principalelor minorităţi naţionale şi grupuri etnice din judeţul Timiş:- populaţia majoritară, românii prezintă cele mai mari ponderi, în principal în comunele din estul şi nord-estul judeţului; există 7 comune în care ponderea românilor este de peste 95%; acestea sunt: Pietroasa (99,66%), Secaş (99,65%), Curtea (97,94%), Bara (97,66%), Belinţ (97,05%), Fârdea (96,40%) şi Margina (96,31%); în ceea ce priveşte localităţile cu cele mai scăzute ponderi ale românilor acestea sunt: Dudeştii Vechi (31,14%), Ştiuca (40,42%), Dumbrăviţa (43,71%), Tormac (51,31%), Denta (54,06%) şi Beba Veche (55,26%).- minoritatea maghiară are cele mai mari ponderi în Dumbrăviţa (53,54%), Tormac (45,14%), Beba Veche (39,38%), Uivar (33,16%), Balint (30,18%), în alte 13 comune, 3 oraşe (Deta, Jimbolia, Sânicolau Mare) şi în municipiul Lugoj ponderea maghiarilor depăşind 10%; este de remarcat ponderea mai mare a maghiarilor din municipiul Lugoj (oraş tradiţional românesc) faţă de municipiul Timişoara (care la recensământul din 1930 avea o pondere a românilor de 26,4%);- minoritatea germană cu o scădere dramatică în ultimele decenii (în special datorită emigraţiei masive) mai prezintă ponderi semnificative în următoarele localităţi: Lovrin (11,04%), Nădrag (9,69%), Jimbolia (9,38%),
