Marta, Liviu - Gindele, Robert: Tezaure dacice din Transcarpatia (Satu Mare, 2014)
Introducere
în această perioadă Olsavszky începe să-şi viziteze şi parohiile din propria episcopie, e drept împins din spate atât de episcopul de Eger, superiorul său, dar şi de împărăteasa Maria Terezia. Se pare că a început această activitate încă din anul 1745 când a vizitat Maramureşul8, în 1749 vizitează Zemplénül şi Saaros9, 1750 începe iarăşi în Zemplen şi Saaros10, în 1751 comitatele Abba Újváros, Szabolcs şi Satu Mare11, Maramureş în 175112, iarăşi Abba Újváros, Sáros şi Scepus13, Bereg în 175214, Ung în 175215. Deşi au extrem de multe omisiuni şi greşeli, aceste vizitaţii canonice efectuate de episcopul Mihail Olsavszky la jumătatea veacului al XVIII-lea în cele 8 comitate nordice care alcătuiau eparhia, precum şi Transilvania, reprezintă o sursă inegalabilă de informaţii privind populaţia, bisericile, inventarele bisericilor, preoţii, situaţia materială a acestora, cărţile de cult, matricolele parohiale etc. Ele reprezintă o adevărată radiografie a situaţiei bisericii grecocatolice la jumătatea veacului al XVIII-lea. Un alt grup de documente se referă la mănăstirile bazilitane din eparhie şi în special a celor din Máriapócs, Mukacevo şi Bixad. Perioada 1731- 1750 reprezintă epoca în care mănăstirea Sfântul Nicolae intră sub autoritatea deplină a episcopiei de la Mukacevo, lichidându-se orice veleităţi de independenţă manifestate de-a lungul vremurilor, dar în acelaşi timp câştigându-şi statutul de conducător al tuturor mănăstirilor din eparhie. De asemenea este perioada în care mănăstirea de la Máriapócs primeşte statutul spiritual de prim ordin pe care îl are şi astăzi şi în acelaşi timp episcopii eparhiei, începând cu Bizanczy şi până la Mihail Olsavszky, cu mari eforturi materiale ridică construcţiile mănăstirii în forma pe care o cunoaştem azi. în toamna anului 1749 lucrările erau încheiate iar mănăstirea era sfinţită în mod solemn. Aici trebuie să remarcăm rolul de prim ordin pe care 1- au jucat conţii Alexandru şi Francisc Károlyi, de altfel catolici, în asigurarea condiţiilor pentru dobândirea unui statut de prim rang pentru mănăstirea de la Máriapócs. în rest documentele prezintă aspecte puţin spectaculoase din viaţa de fiecare zi a comunităţilor greco-catolice: numiri de protopopi, sfinţiri de preoţi, încasarea impozitului pentru episcopie (cathedraticum), încasarea impozitelor de război, sfinţiri de episcopi etc. necesare pentru orice istorie 8 Deşi la sfârşitul documentului există o însemnare a arhivarului episcopiei „ Annus circiter 1745” credem că totuşi documentul este de fapt o parte a vizitaţiei pe care episcopul o întreprinde în Maramureş în anul 1751! 9 Arhiva de Stat a RegiuniiTranscarpatia, fond 151, opis 1, dosar nr. 1199. 10 Ibidem, dosar 1216, f. 1 - 46 şi Ovidiu Ghitta, La visite pastorale de l’évéque Manuel Olsavszky dans les comitats de Satu Mare et de Maramureş (1751), în «Church and Society in Central and Eastern Europe», Cluj-Napoca, 1998, p. 238-253. 11 Arhiva de Stat a regiunii Transcarpatia, fond 151, opis 1, dosar 1289. 12 Ibidem, dosar 1290, f.1-24. 13 Ibidem, dosar 1290, f. 25-43. 14Ibidem, dosar 1327, f. 1-31. 15 Ibidem dosar 1328, f. 1-64. 7
