Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2003-2004 (7-8. évfolyam, 1-2. szám)
Zsigmond Jakó: Publicarea izvoareor transilvănene în ultima jumătate de veac
Publicarea izvoarelor transilvănene în ultima jumătate de veac 27 patriotismului lui Emst Wagner (1921-1996) şi înţelegerea şi suportul Direcţiei Judeţene Cluj a Arhivelor Naţionale9. în privinţa istoriografiei maghiare, realizarea cea mai însemnată a fost doar publicarea de către Academia Română, în 1973, a izvoarelor economice ale domeniului Hunedoarei dintre anii 1511-1536, ca anexă la studiul privind istoria domeniului, scris în limba română10 11. Editura Kriterion nu a putut să publice - nici după o tărăgănare de zece ani - volumele cuprinzând cele 5444 de regeşte ale protocoalelor conventului din Cluj-Mănăştur. într-un final, cele două volume masive - parcurgând toate staţiile posibile ale calvarului cenzurai - au fost publicate de Editura Academiei Maghiare, în 1990". De asemenea, primul volum al diplomatarului transilvan, conţinând diplomele privind Transilvania din epoca arpadiană, a apărut numai în 1997, după o cursă cu obstacole, de 50 de ani, ca parte a publicaţiilor de izvoare, editat de Arhivele Naţionale Maghiare12. Volumul doi al acestui diplomatar, conţinând diplomele privind Transilvania din epoca lui Carol I de Anjou, a fost finalizat cu suportul fondului naţional pentru cercetări ştiinţifice din Ungaria (OTKA). Acest volum va apărea, tot sub egida Arhivelor Naţionale Maghiare, probabil, în cursul anului 2004. Suportul asigurat ne dă speranţe de a antrena şi a educa cercetători tineri, care vor fi capabili de continuarea sistematică şi regulată a acestui proiect. Deoarece strângerea materialului a fost aproape completă în decursul deceniilor în care ne aflam în comă politico-ştiinţifică, iar circa 6000 de texte sunt deja prelucrate, există o şansă reală ca, în câteva decenii, să fie finalizată publicarea critică în volumele de regeşte a celor aproximativ 35000 de diplome privind Transilvania de dinainte de 1542. Condiţia realizării acestui deziderat este reînvierea educaţiei universitare maghiare clujene şi a cercetării în cadrul instituţional al Societăţii Muzeului Ardelean, deoarece cercetarea românească nu va scuti istoriografia maghiară, o lungă vreme, de sarcina prelucrării izvoarelor mai vechi ale Transilvaniei. în cazul izvoarelor din epoca principatului, istoriografia maghiară are de rezolvat probleme mult mai însemnate decât în cazul evului mediu. De la mijlocul secolului al XVI-lea, odată cu generalizarea scrisului, limbile vemaculare iau locul latinei în scriere. Pierzând solemnitatea, scrisul nu mai este o activitate extraordinară, fiind folosit şi la înregistrarea evenimentelor 9 A. Berger - E. Wagner, Urkunden - Regesten aus dem Archiv der Stadt Bistritz im Siebenbürgen, I—II, 1203-1570, Schriften zur Landeskunde Siebenbürgens, 11, Köln-Wien, 1986; A. Berger - E. Wagner - I. Dordea - I. Drágán - K. G. Gündisch, Urkunden - Regesten .... Ill, 1571-1585, Köln-Wien, 1995. 10 I. Pataki, Domeniul Hunedoara la începutul secolului al XVI-lea. Studiu şi documente, Bucureşti, 1973. 11 Jakó Zs., A kolozsmonostori konvent jegyzőkönyvei (1289-1556), I—II, Budapest, 1990. (A Magyar Országos Levéltár kiadványai, II, Forráskiadványok, 17). 12 V. nota nr. 1.
