Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)

Opinii

OPINII

Bogdan-Florin POPOVICI

La sfârşitul secolului al XVII-lea se înregistrează schimbări politice şi militare semnificative în sud-estul Europei. După respingerea turcilor din faţa Vienei (1683), armatele imperiale au înaintat mult spre est, preluând controlul asupra Ungariei, fost paşalâc turcesc. După 1685, încep acţiunile diplomatice şi presiunile politice şi militare pentru dobândirea controlului Habsburgilor şi asupra Principatului Transilvaniei - aflat sub suzeranitate otomană. Tratatul hallerian (1686) şi tratatul de la Blaj (1687), precum şi afcţiunile militare ale generalului Caraffa (1688) au obligat clasa politică ardeleană să renunţe “nolentes - volentes” la suzeranitatea turcească şi să intre «sincer şi cu bună credinţă» sub protecţia împăratului. Afectată astfel în stăpânirea sa asupra Ardealului, Poarta va numi un nou principe al Transilvaniei (1690), pe Emeric (Imre) Thököli, şi îi va acorda sprijin în vederea recuceririi Transilvaniei1.

La sud de Carpaţi, în Ţara Românească, înscăunat în 1688, domnitorul Constantin Brâncoveanu a încercat să modifice linia politicii externe preconizată de predecesorul său, Şerban Cantacuzino, anume de a intra în sfera de dominaţie a Habsburgilor. Delegaţia munteană aflată la Viena îşi va depăşi însă atribuţiile şi, prin Constantin Bălăceanu, solicită Curţii de la Viena chiar sprijin pentru înscăunarea unui pretendent la tronul Ţării Româneşti. Conform intereselor lor, Habsburgii vor trimite în Muntenia (1689) un corp de armată sub conducerea generalului Donat Heissler. Sprijinit de turci şi de tătari, Brâncoveanu însă va deveni în curând o ameninţare pentru austrieci, care se vor retrage în Transilvania (ianuarie 1690). Din raţiuni de politică externă, domnitorul muntean va oferi sprijin militar principelui numit de turci, Thököli şi armatei sale. Ca urmare, în vara lui 1690, armatele aliate se vor îndrepta, peste Carpaţi, spre Zărneşti2, unde vor înfrânge armata austriacă (21 august 1690)3.

Bătălia de la Zărneşti îşi datorează celebritatea în principal datorită unei acţiuni militare deosebite. Informat despre intenţiile lui Thököli şi ale aliaţilor lui de a trece în Transilvania, dar necunoscând itinerarul lor exact, generalul Heissler a încercat să apere păsurile de sud ale Carpaţilor, pentru a bloca intrarea armatelor inamice. La Bran, armatele lui Thököli şi ale aliaţilor au încercat fără succes să

Mulţumim şi pe aceasta cale domnului Gernot Nussbächer, pentru ajutorul acordat în realizarea prezentului articol.

1 Cserei Mihály Históriája, în Erdély öröksége, VI, Bp., s.a., p. 60-61 (în continuare Cserei).

2 Regiunea de care ne ocupăm este situată în sud-estul Transilvanei, acolo unde drumul Branului - cea mai importanta arteră comercială dintre Braşov şi Ţara Românească în evul mediu - părăseşte şesul Ţării Bârsei, intrând în sectorul de traversare transcarpatică. Pentru situarea în teren a elementelor geografice, vezi schiţele alăturate.

3 Toate aceste aspecte sunt surprinse la P. Cemovodeanu, Coordonatele politicii externe a lui Constantin Brâncoveanu, în Constantin Brâncoveanu, Buc., 1989, p. 123-138; şi idem, în vâltoarea primejdiilor, Buc., 1997, p. 5-37.

Mediasvalia Transilvanica, tom V-VI, 2001-2002, nr. 1-2.

Din nou despre drumul lui Thököli peste munţi, în 1690*