Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
DomeniuI cetăţii Hunedoara in timpul Hunedorenilor 17 Matia, tot loan de Hunedoara a anexat cetăţii şi cnezatul Coroieşti aflat în districtul Haţeg. Coroieştiul a fost deţinut anterior cu drept cnezial de către familia de Sălaşu (Sărăcineştii). în 1463, ei au primit posesiunea respectivă în chip veşnic, fiind astfel separată de Hunedoara50, în 1482 Coroieştiul nemai fiind menţionat printre pertinenţele Hunedoarei. A revenit domeniului abia în 1506. Cnezatele Ruşi şi Cerbăl sunt menţionate tot ca şi pertinenţe ale Hunedoarei şi au fost date de rege cu drept cnezial lui Opriş de Mănerău în 1470 (Ruşi), respectiv 1476 (Cerbăl)51. Deşi în acest caz, regele nu specifică perioada când au devenit parte componentă a domeniului, este vorba foarte probabil tot despre nişte achiziţii ale lui loan. Alături de aceste moşii, care au rămas şi mai târziu în cadrul domeniului, au existat altele care au făcut parte din domeniu doar o perioadă mai scurtă. Astfel loan de Hunedoara a cumpărat în 1455, de la Andrei Lépes de Vâraskeszi, printre altele, şi posesiuni din comitatul Hunedoara: Alsowarasvyze (Orăştioara de Jos), Ffelsewuarasuyze (Orăştioara de Sus), Bwthon (Bucium), Gozthos (Costeşti), Pwthynel, Lwdesth (Ludeştii de Jos)52 53. Şi despre acestea regele Matia afirmă, întrun act al său din 1463, că ele au fost anexate de tatăl său cetăţii Hunedoaraîn 1482 nu mai apar ca şi pertinenţe ale cetăţii, ceea ce demonstreză foarte clar că domeniul din timpul lui loan de Hunedoara era altul faţă de cel care ni se înfăţişează în 1482. în procesul de formare a domeniului din jurul cetăţii trebuie să avem în vedere şi colonizări de populaţii. De exemplu Poieniţa Voinii numită în 1380 terra vacua, în 1482 apare ca şi sat. în spatele acestor date probabil se află o colonizare sau repopulare, fenomen de altfel foarte greu de surprins în documente. în timpul lui loan de Hunedoara a existat o relaţie foarte strânsă între domeniile cetăţilor Deva şi Haţeg, respectiv cel al Hunedoarei. Fără analiza primelor două, practic nu se poate înţelege evoluţia domeniului Hunedoara, nici în timpul lui loan, nici după. Soarta cetăţii Haţegului la mijlocul secolului al XV-lea este foarte puţin cunoscută54. înainte ca ea să ajungă în proprietatea lui loan, cetatea era centrul districtului cu acelaşi nume (Iurati kenezii de districtu castri Haachak). Abia după moartea lui loan de Hunedoara aflăm că fusese în proprietatea sa, fiind menţionată în acordul din 1457, dintre regele Ladislau al V-lea şi Elisabeta Szilágyi privind retrocedarea unor cetăţi de către văduvă. Practic nu cunoaştem data la care loan de Hunedoara a pus stăpânire pe cetate, avem la îndemână doar nişte indicii în acest sens. în 1448 este menţionat castelanul de Haţeg, loan (Cândea) de Râu de Mori, familiar a guvernatorului55. Din acest act însă nu reiese dacă la momentul respectiv cetatea era în proprietatea lui loan sau nu. Indicii ar putea oferi posesiunile lui loan 50 Izvoare privind evul mediu românesc. Ţara Haţegului în secolul al XV-lea (1402-1473). sub red. A. A. Rusu, 1. A. Pop, 1. Drăgan, Cluj-Napoca. 1989, p. 256. 51 1470: DL 29833, 1476: DL 17800. 52 1 45 5: DL 102838. 53 Magyari K.. Regesztúk Alsófiehérvármegye levéltárából. în T.T. VIII (1907). p. 113. 54 A. A. Rusu, Cetatea Haţegului - monografie istorică şi arheologică, în Sargetia, XVi-XVlI (1982-1983). p. 333-359. 55 Izvoare privind evul mediu românesc. Ţara Haţegului..., p. 165.
