Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Etnie şi confesiune
102 Ileana Burnichioiu dispuse liniile de pe ambrazura intrării, avem de-a face poate, cu un desen provizoriu - dar nu pregătitor, pentru pictura secolului al XVI-lea33. Pare astfel verosimil ca în veacul al XVI-lea, până să fie pictată, biserica să fi avut nevoie de reparaţii, iar unul din motivele care le-ar fi dictat poate fi vechimea. Tot în sprijinul vechimii ar mai fi de adăugat şi că cea mai indicată analogie a monumentului din Bârsău, apropiată geografic şi cu aceleaşi caracteristici arhitectonice, este deja-menţionata biserică Sf. Nicolae din Hunedoara (în prima etapă). Cea din urmă beneficiază de o datare anterioară secolului al XV- lea, asigurată de rezultatele cercetării arheologice34. în ultimele decenii, la biserica din Bârsău s-a produs îndepărtarea unei mari părţi din tencuielile secolului al XIX-lea care acopereau pictura, iar în anii din urmă a fost posibil şi accesul la copiile realizate de Horváth şi Szinte35. Tabloul votiv a fost regăsit pe latura de sud a navei, acolo unde-1 plasează sursele mai vechi, înfăţişând două femei, în picioare, în timp ce închină macheta bisericii Sfântului Nicolae, sfânt redat în planul superior, cu braţele deschise. Deasupra capetelor celor două femei se văd aproape în întregime inscripţiile pictate în limba slavonă. Lizibilitatea inscripţiilor este afectată de urmele stratului de tencuială sub care s-au aflat, încă necurăţat. Pe de altă parte, capătul uneia dintre inscripţii a fost tăiat la momentul la care a intervenit o lărgire a ferestrei din vecinătatea căreia se afla. în urma confruntării textelor originale cu cele ale copiilor din secolul al XIX- lea36, s-a descifrat în stânga: rOCnfffKA KATAPÎHA ffbllfl IJOKOLIHOrA rOCnO/JAPA HMKOJIE IfPEUOBUHA / EMBLLIA TOYPKOy BAJIMNTOBA rOCnOJfEKA, iar în dreapta: rOCnjffKA MAPA OBNAPOBMNA IJETPA ffAUJEPb / BUBUIA nOKOBIHOrA rOCnO/JAPA MMKOJIE IfPEIJOBHUA / rocmmiiA. Fresca a suferit ca urmare a vechimii, intervenţiilor localnicilor - care au însemnat şi decapări mecanice37, dar şi a unei repictari, culoare peste culoare, din anul 1770. Data a fost surprinsă de către Szinte în schiţa pentru bolta altarului, iar operaţia pare să fi cuprins tot interiorul bisericii38. Probabil această repictare, care ne permite să vedem doar pe alocuri o pictură de secolul XVI de calitate deosebită (după cum o arată, spre exemplu, chipul lui Isus sau cel al apostolului loan din scena Coborârii de pe cruce, pe latura sudică a navei), a fost executată de către Stan Zugravul, menţionat în acelaşi an la Bârsău39. 33 O analiză mai amănunţită a acestor aspecte se vor putea face doar în urma unei cercetări de parament. 34 Z. K. Pinter — M. I. Ţiplic, Cercetările arheologice de la biserica Sf. Nicolae din Hunedoara, în Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, X (1999) nr. 1-4, p. 62. 35 Doar o acuarelă în cazul celui dintâi, cu arhanghelul Gavriil de pe pe ambrazura intrării sudice şi schiţe grafice în cazul lui Szinte. Inscripţiile copiate de ultimul — cele din tabloul votiv şi cea cu numele arhanghelului - au fost de traduse în limba maghiară de către Réthy László. 36 KÖH. Tervtár, FM 57 (MOB 561), 58 (MOB 562). 37 Decapări stimulate de sondajele parietale întreprinse de un pictor restaurator (Dan Căceu?), în pregătirea lucrărilor de conservare - restaurare proiectate de fosta Direcţie Monumentelor Istorice. 38 KÖH. Tervtár, FM 42 (MOB 546). 39 Unde se ştie deja că a lucrat icoane şi uşi împărăteşti: M. Porumb, op.cit, p. 36-37.
