Drăgan, Ioan (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 2001-2002 (5-6. évfolyam, 1-2. szám)
Societate
Domeniul cetă(ii Hunedoara în timpul Hunedorenilor 9 un complex, compus dintr-o cetate, o aşezare şi o necropolă, a căror existenţă paralelă cuprinde aproape un secol. Conform părerii lui István Bona ar fi vorba despre cetatea (castrul) comitelui, adică vechiul centru de comitat, care datează din perioada lui Ştefan cel Sfânt12. într-adevăr, din punct de vedere arheologic cetatea poate fi datată în perioada arpadiană timpurie, însă acest lucru nu înseamnă implicit şi existenţa unui comitat atât de timpuriu în jurul ei. Mai multe cetăţi de pământ timpurii funcţionau ca atare, fără să fie concomitent centre de comitate13. Prima menţiune a comitatului datează din 127614. Având în vedere menţionarea foarte târzie a comitatului Hunedoarei, Kristó Gyula afirmă că acesta a luat naştere printre ultimele în sistemul comitatens al Transilvaniei15. Din puţinele date de care dispunem nu reiese clar care era relaţia dintre cetate şi aşezare, respectiv cât timp a funcţionat cetatea de pământ şi care este momentul naşterii comitatului. Un lucru totuşi este sigur: a existat o perioadă în care funcţionarea celor două s-a suprapus, comitatul preluând numele cetăţii. Acest eveniment putea să aibă loc practic oricând până la invazia mongolă. Cel mai târziu în a doua jumătate a secolului al Xlll-lea, Hunedoara şi-a pierdut funcţia de centru de comitat. Locul său a fost preluat de către Deva şi Haţeg, unde în această perioadă au fost construite cetăţi .de piatră care reprezentau deja o nouă generaţie de fortificaţii. A fost o urmare firescă faptul ca în secolul al XIV-lea funcţia de comite al Hunedoarei să fie împlinită de către castelanul de la Deva16. Prima menţiune a aşezării de la Hunedoara datează din 127817. Conform listei cu decima papală, ea era printre cele mai importante aşezări din arhidiaconatul de Hunedoara, alături de Deva, Sântămăria-Orlea şi Haţeg, plătind un cens identic cu oraşele-târg. în condiţiile lipsei izvoarelor istorice privitoare la Hunedoara, evoluţia sa în secolul al XIV-lea rămâne o incertitudine. Chiar dacă şia pierdut locul de frunte în cadrul comitatului şi-a păstrat un oarecare rol central: în jurul ei s-a format un district.-Nu cunoaştem extinderea lui, cunoaştem doar două posesiuni componente: Poieniţa Voinii (Polonycza) şi Totia (Tiioty), acesta din urmă constituind extremitatea estică a districtului, satul vecin Jeledinţi fiind deja înafara lui18. Districtul s-a închegat în jurul Hunedoarei foarte probabil încă în perioada angevină, fenomen ce a avut loc şi în sudul comitatului, în jurul cetăţii Haţeg. Dania regală din 1409 La 18 octombrie 1409 regele Sigismund a donat posesiunea regală Hunedoara lui Voicu şi familiei sale (Magas şi Radu, fraţii lui Voicu, Radu, văr din 12 Bóna I., Az Árpádok korai várairól, Debrecen. 1995, p. 27. 13 Kristó Gy., A korai Erdély (895-1324), Szeged, 2002. p. 122. 14 Erdélyi okmánytár, sub red. Jakó Zsigmond, 1, Bp., 1997 (în continuare EO), p. 241, nr. 348. 13 Kristó, op. cit., p. 125. 16 Engel, op. cit., p. 248. 17 EO, p. 247. nr. 363. 18 Poieniţa Voinii (DL 42162). Totia (DE 30688).
