Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1999 (3. évfolyam, 1-2. szám)
Instituţii
Despre diplomatica episcopală transilvană 65 simplu, latina medievală documentară, utilizată în numeroase cazuri defectuos42, cu un apel larg la sinonime43, are şi în acest caz în vedere o relaţie de sinonimie, intenţionat sau nu. Personal ne este imposibil să oferim un răspuns complet oricărei dintre întrebări. Recent, din nou, se subliniau dificultăţile presupuse de analiza semantică a terminologiei latine documentare44. Dificultăţile constau în faptul că în numeroase cazuri, în lumea medievală latină, notarius şi cancellarius apar ca sinonime45. Totuşi, majoritatea opiniilor consultate oferă titlului cancellarius o poziţie superioară, de şef al instituţiei46, în timp ce formulei notarius îi este adeseori asociat sensul substantivului scriba,-ae41. Notarius este şi funcţia în cancelaria medievală cel mai des menţionată, în special în formula eschatocolului, datum per manus4*. O serie de alte sugestii completează salutar cele deja amintite. O definiţie a cancelarului episcopal este elocventă: cancellarius in ecclesiis cathedralibus dignitas, ejus officium erat sigilla ad causas et negotia conferre, litiere capituli facere et consignare, libros servare, scholas conferre etc.49 Apoi, în epoca pontificatului lui Inocenţiu III, prin definitivarea organizării cancelariei curiale, s-a precizat şi structura ierarhică a acestuia: scriptor-notariuscancellariusS0. Deosebit de utilă este schema ierarhică a cancelariei episcopului de Olmütz la începutul secolului XIV: şef, notari „independenţi“ (selbstständige, în text), scribi51. Un ultim argument este oferit de una din puţinele menţiuni datum per manus din actele episcopale din Ungaria, ante 1250: Datum per manus Iohannis notarii nostri, canonici BochiensisS2. 42 „Ma é nel lessico ehe il latino medievale presenta piu evidenti le me caratteristiche die varietâ e complessitâ. Queste gli vengono giâ alia sua origine dalie triplice fonte, classica, volgare, cristiane, donde attinge vocaboli e locuzioni diverse“, Cf. Cremashi, op. cit., p. 70 sq. 43 De exemplu, formularea donaţională cu sinonimele verbului dono sau sinonimia sacristiaconservatorio. 44„... titlurile celor subordonaţi administraţiei politice teritoriale... erau de-a dreptul vagi. Ca urmare, sub numele de officiales, aulici, familiares, oameni care aduceau servicii, se ascundeau de multe ori atribuţii şi competenţe diversificate...“, A.A. Rusu,,,Slujbaşi români la mijlocul secolului al XV-lea“, în loan de Hunedoara şi românii din vremea lui“, Cluj-Napoca, 1999, p. 197. 45 E. Haberbem, op. cit., art. „Notar“ şi „Kanzler“; J.F. Niermayer, Medie Latinitaatis Lexicon minus, Leiden, 1976, art. Cancellarius-, Lex. Lat. Hung. II, art. Cancellarius. 46 Glossarium Latinitatis Hungáriáé; A. Bartal, Budapest, 1901 şi Mittellateinischeswörterbuch bis zum ausgehenden 13. Jahrhundert, 1, 6, München, 1963, art. Archicancellarius, explicaţii identice: magister scriniorum; E. Habel, Fr. Gröbel, Mittellateinisches Glossar, Paderbord, 1989, Kanzleichef; Lex. Lat. Hung., ,princeps collegii litteras publicos conscritentis“; Totius Latinitatis Lexicon, I, Schneebergae, 1831; Thesaurus Linguae Latine III, 1, Leipzig, 1976. 47 E. Hebel, Fr. Gröbel, op. cit.; W.H. Maigne D’Arnis, Lexicon manuale ad scriptores mediae et infimae latinitatis, Paris, 1858; A. Bartal, op. cit. 48 O. H. May, op. cit., p. 71-79; L. Gross, op. cit., p. 567. 49 D’Amis, op. cit, art. Cancellarius. 50 H. Bresslan, Handbuch der Urkundenlehre fúr Deutschland und Italien, I, Leipzig, 1912, p. 270. 51 J. Bistricky, Das Kanzlei und Urkundenwesen der Bischöfe von Olmütz im 14. Jahrhundert, in Landesherrliche Kanzleien, p. 357; v. nota 2; analog T. Jurek pentru cazul polonez Das polnische bischöfliche Urkundenwesen bis. ca. 1300, in Die Diplomatik... 52 L. Solymosi, op. cit. nota 54.
