Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1999 (3. évfolyam, 1-2. szám)
Economie
Târgurile Dejului 121 intensificarea rolului producătorilor locali în schimbul de mărfuri de pe piaţa din Dej, precum şi preocuparea autorităţilor în sprijinirea producătorilor locali. Târgul de Miercuri din Dej a fost bine cunoscut de reprezentanţii autorităţilor centrale, ai forurilor ecleziastice, cum ar fi capitlul bisericii Transilvaniei, de adunările generale sau de adunările regionale ale comitatelor, cât şi de ai altor foruri ce aveau rolul de a judeca şi rezolva cazurile de litigiu dintre nobili, sau dintre nobili şi “nenobili”. în 1337, într-un caz legat de familia Was, se recurgea la anunţarea părţilor prin intermediul a trei târguri din comitatele Cluj şi Dăbâca. Fiecare dintre aceste târguri erau şi locuri de proclamare şi strigare, anume târgul de Joi din Cluj, târgul de Marţi din Bonţida, precum şi târgul de Miercuri din Dej15. Dejenii au avut mult timp posibilitatea să frecventeze atât târgul lor de Miercuri, cât şi cel al vecinilor lor de la sfârşitul săptămânii. însă în 1475 locuitorii din Ocna Dej au obţinut dreptul de târg pentru ziua de Marţi16. Nu ştim dacă a fost schimbată ziua de târg, s-au alături de sfârşitul săptămânii se putea organiza târg şi Marţea. Aici se pune întrebarea: pe ce principii se hotăra în care dintre zilele săptămânii să se ţină târgul? Cert este faptul că Ocna Dej avea din acest moment zi de târg Marţea, iar Dejul Miercurea, ceea ce era cu prisosinţă în avantajul negustorilor. în acest tablou, unde se poate include dreptul de târg săptămânal de Sâmbătă17 obţinut de dejeni în 1517, deoarece în 1592 este amintit din nou târgul de Miercuri de aici18? Pe baza acestor date şi din informaţiile avute despre evoluţia celor două localităţi, Dej şi Ocna Dej, considerăm că la Ocna Dej ziua de târg de la sfârşitul săptămânii a fost mutată, probabil pentru a facilita interesele comercianţilor, pe ziua de marţi. Prin această măsură la Ocna Dej era târg Marţea, iar la Dej Miercurea. însă prin documentul din 20 noiembrie 1517, Dejul pierdea târgul de Miercuri, singura zi de târg săptămânal fiind stabilită pentru ziua de Sâmbătă19. Astfel cele două localităţi aveau un târg în Ocna Dej în ziua de Marţi şi unul pentru ziua de Sâmbătă în Dej. Târgurile săptămânale erau pieţe în care se făceau schimburi de produse cu valori scăzute, ce nu depăşeau câţiva dinari. Cu ocazia acestor târguri, locuitorii aşezării şi cei din satele învecinate, care se întâlneau aici, în afară de produse, schimbau şi informaţii20. Târgurile anuale au o arie de atracţie mai largă, venind negustori şi meşteşugari din părţi mai îndepărtate. Aceste târguri anuale de obicei erau de mai 15 DIR, veac XIV, II, p. 432. 16 Kádár, op. cit., III, p. 222. DF. 253350 (Arhivele Naţionale Maghiare din Budapesta, fotocopie după originalul din Fondul oraşul Dej). 17 Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale ale României, fondul oraşului Dej, Privilegii, nr. 107 (vezi anexa nr. 1). 18 Kádár, op.cit., III, p. 26. 19 Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale ale României, fondul oraşului Dej, Privilegii, nr. 107 (vezi anexa nr. 1): „singulis diebus sabbatis”. 20 Henri Pirenne, A középkori gazdaság és társadalom története, Budapest, 1983, p. 31.
