Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 2. szám)
Elite
Ştefan Mailat şi Ţara (cu cetatea) Făgăraşului* Ioan-Aurel Pop Ştefan Mailat (circa 1502-1550)* 1, domn liber al Ţării Făgăraşului, voievod al Transilvaniei şi comite al secuilor, a fost, alături de lancu de Hunedoara, Bartolomeu Drágfi sau Nicolaus Olahus, unul dintre înalţii demnitari de origine română din Transilvania şi Ungaria2. Spre deosebire de ceilalţi, destinul lui Mailat este legat strâns de cel al cetăţii şi Ţării Făgăraşului. Ştefan Mailat a fost fiul boierului Mailat "Valahul" din Comăna de Jos. Acesta din urmă a fost numit de la un timp Matia Mailat şi a devenit stolnic al regelui Vladislav II (1490-1516), la curtea din Buda, fiind recunoscut de suveran în 1509 ca posesor al moşiei Zwnyozegh sau Ţânţari (azi Dumbrăviţa), din comitatul Alba (dar situat între Braşov şi Făgăraş). Odată cu trecerea la catolicism (1511), Matia Mailat şi copiii săi _ Comşa, Negoiţă, loan, Dumitru, Zehan-Ştefan, Marta - primesc noi posesiuni. Ca toţi românii transilvani ridicaţi la un rang superior în societatea stărilor, Ştefan Mailat va avea mereu o dublă identitate: întâi cea de român ortodox (în cazul nostru şi boier), dobândită prin naştere şi apoi cea de nobil ungar catolic (şi, de la o vreme, chiar calvin), primită ca urmare a adaptării la realitatea social-politică a ţării de atunci3- Până şi numele său a fost dublu, deoarece sunt mărturii că acasă, între ai săi, i se spunea Zehan sau Stan4. Nici tatăl său nu apare în documente înainte de trecerea la biserica romană decât cu numele de Mailat de Comăna sau Mailat Românul de Comăna, "boier al ţării Făgăraşului". La scurt timp după trecerea la confesiunea catolică, calitatea de nobil este tot mai mult evidenţiată în detrimentul pelei de boier, iar numele de Matia apare tot mai des înaintea celui de Mailat5, înclinăm să credem că acest nume de Matia - neobişnuit în onomastica românească - a fost dobândit de Mailat senior odată cu botezul catolic, petrecut poate chiar în ziua de 24 februarie (1511), zi închinată apostolului Matthia în calendarul catolic. La fel s-au întâmplat lucrurile cu viitorul rege Matia Corvinul, născut la 24 februarie 1443, la Cluj. Tot cu ocazia trecerii la ritul latin, micul Zehan va fi fost rebotezat Ştefan. * Mulţumim şi pe această cale Fundaţiei “M. H. Elias” a Academiei Române pentru bursa acordată în vederea cercetărilor în arhivele vieneze. 1 Vezi, între altele, Béla Majláth, Maflád István, Budapest, 1889; Augustin Bunea, Stăpânii ţării Oltului, Bucureşti, 1910; Octavian Popa, Ştefan Mailat, Domnul Făgăraşului (1502-1550), în Tara Bârsei, III, 1931, nr. 5, p. 403-412; III, 1931, nr. 6, p. 506-525; IV, 1932, nr. 1, p. 13-25; IV, 1932, nr. 2, p. 152-159; IV, 1932, nr. 4, p. 347-359; IV, 1932, nr. 6, p. 483-489; Idem, Ştefan Mailat, Braşov, 1932 (se va cita în continuare serialul din "Ţara Bârsei"); Pavel Binder, Ştefan Mailat (circa 1502-1551), boier român şi nobil transilvănean. Date despre românitatea lui, în Studii. Revistă de istorie, 25, 1972, nr. 2, p. 301-309. 2 Pentru o listă cvasicompletă a acestor demnitari, vezi loan Drăgan, Nobili români în viaţa instituţională a Transilvaniei şi Ungariei până la 1526, în voi. Studii istorice. Omagiu profesorului Camil Mureşanu, la împlinirea vârstei de 70 de ani, îngrijit de Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca, 1998, p. 85-114. 3 Pentru această dublă identitate, vezi P. Binder, op. cit. (vezi nota 1), passim. 4 Un document emis la 16 august 1511 îl numeşte încă pe Ştefan cu numele de Zehaan- fiindcă trecerea la ritul latin abia se produsese. Cf. loan cavaler de Puşcariu, Fragmente istorice despre boierii din Ţara Făgăraşului, Sibiu, 1907, p.77-81, nr. XXXI. 5 Vezi Béla Majláth, Oklevelek Maylád István történetéhez, I; ín Történelmi Tár, 1891, fase. IV, p. 624-632. Médiáévá Ha TransHvanica, tom II, 1998, nr. 2.
