Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 2. szám)
Fontes
322 Vasile Rus victorias Caesareas maior efficacia patebit, quam per lucratos interea temporis orientalium Populorum animos. Quocirca opportebit eos in tempore ad fidei catholicae agnitionem, atque amorem allicere, et ad obtinendam benevolentiae, Clementiaeque226 Caesareae experientiam, huc in Provinciam Caesareo Regiam pertrahere, ut ita conciliati, non solum ad Caesarem tuto confugere, protectionique Caesareae fidenter se se committere, sed vel maxime resumpto Bello Turcico, Caesareis partibus tum favere, tum adhaerere non reformident. Unum ex efficacibus id obtinendi prout supra insinuatum fuerat, erit remedium fundatio Domicilii S.J. cum Gymnasio et Seminario in vicina et nota orientalibus Civitate Corona, seu Brassovia, pro orientali luventute colligenda, atque informanda; quae informata ad orientem remeare, ibidemque227 pro Romana Ecclesia et Imperio bene operari valeat.12* -§ XI Fogorasiensi. Prope Alpes, quae Transylvaniam a Transalpina Valachia229 dividunt, stat in planitie Arx Fogaras130, inter Transylvanas facile Princeps, cuius possessores se Dominos Terrae Fo saras13' scribunt, quia peramoenum huc pertinens territorium veluti quidam Ducatus est. Habebatur istic olim Deiparae232 Imago miraculosa, quae Patrona233 vulgo vocabatur, sicut Albae luliae234 Alba: Hunyadini135, Vir so puerpera226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236, Colosvarini237 Virso Virsinum238: in Szeben239 240 Domina nostra1*0, quae Imagines a miraculis celebres furore haeresum periere. NB! Impressis annuis ad A. 1604. sic legitur: P. Michael Marát S.J. sub exordium huius anni in Fogaras missus, est vero / [71 ]r Fogaras arx cum oppido, qua hoc tempore Transylvaniae Provincia forte nec meliorem habet, neque 226 Liniuţa de unire între Clementi şi aeque este pusă de către Kemény. 227 Liniuţa de unire între ibi şi demque este trasată de către Kemény. 228 în H: lipseşte cea mai mare parte a paragrafului referitor la misiunea iezuită în Braşov: parte în care se disting cinci episoade, cel al misionarului iezuit care a activat preţ de opt ani la Braşov, cu titlul de castrensis; cel referitor la necesitatea trimiterii unui misionar care să cunoască bine limba românilor schismatici; cel referitor la veniturile părinţilor iezuiţi provenite din vămile cezaro-crăieşti, precum şi recunoaşterea, datorită acestora, de către luterani, a credinţei catolice; recunoaşterea de către ‘plebe’ (populaţia de la sate) a dreptei credinţe universale şi propovăduirea acesteia de către preoţi celibatari; în fine, lucrul cel mai important, întemeierea unui gimnaziu şi a unui seminar iezuit la Braşov în care să fie primiţi tinerii valahi ‘schismatici’, care odată îndoctrinaţi şi instruiţi, la întoarcerea acasă să lucreze în folosul bisericii romane şi a maiestăţii cezaro-crăieşti. 229 în H: lipseşte cuvântul Valachia. 230 în H: cuvântul Fogaras este subliniat. 231 în H: cuvântul Fogaras nu este subliniat. 232 Liniuţa de unire între Dei şi parae este trasată de către Kemény. 233 în H: cuvântul Patrona nu este subliniat. 234 în H: secvenţa Albae luliae este subliniată. 235 în H: cuvântul Hunyadini este subliniat. 236 în H: secvenţa Virgo puerpera nue ste subliniată. 237 în H: cuvântul Colosvarini este subliniat. 238 în H: secvenţa Virgo Virginum nu este subliniată. 239 în H: cuvântul Szeben este subliniat. 240 în H: secvenţa Domina Nostra nu este subliniată.
