Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 2. szám)
Fontes
Rudolphi Bzensky - ‘Relatio de Ecclesia Transylvana ’ 299 stabilind, prin urmare, lecţiunile corecte (a se vedea notele anexate textului din Collectio maior, care surprind rezultatele comparării celor două texte). 2. Pentru descrierea conţinutului şi scoaterea în relief a datelor importante din punct de vedere istoric, vom lua fireşte în considerare textul mai elaborat, pentru ca, la urmă să revenim cu concluziile sintetice privind importanţa textului şi locul său în ansamblul operei lui Bzenszky. 2.1 Pentru reconstituirea datei şi a locului unde a fost redactată Relatio de Ecclesia Transilvana, trebuie să luăm în considerare două pasaje cheie din text: 2.1.1 în § V, ni se spune că, deaorece scaunul episcopal a fost vacant vreme de un veac şi jumătate, dieceza <catolică> de Transilvania era administrată, printre eretici, de către Vicarul general, care acum, în anul 1701, îşi are reşedinţa în parohia Al Torja din Ţara Secuilor44. 2.1.2 Şi mai limpede vorbeşte pasajul din § VI, în care Bzenszky ne spune că, acum, la sfârşitul anului 1701 Domicilium Claudiopolitanum al părinţilor iezuiţi număra 12 persoane care purtau din nou propriul veşmânt negru45. Acest pasaj ne indică cu şi mai mare precizie data redactării (sfârşitul anului 1701) şi locul (Domicilium Claudiopolitanum). în privinţa locului vom putea să aducem, mai încolo şi alte argumente edificatoare. 2.2 Dintre cele paisprezece paragrafe în care este împărţit textul din Collectio maior, primele două lipsesc din varianta copiată de Kemény de la Hevenesi. La fel se întâmplă şi cu ultimul paragraf, cel care oferă o soluţie practică pentru refacerea stării catolice în Transilvania46. 2.2.1 Primul paragraf, care se referă la vechea stare a bisericii Transilvane47, este o reluare în rezumat, a primului capitol din Transylvaniae Aetas Quarta ..., şi a unei mari părţi din cartea a doua din Syllogimaea ...48, în care pe baza datelor din ‘Annales Ecclesiastici’49 ni se spune că, în Transilvania, fides Catholica a fost cunoscută încă din secolul al IV-lea p.Ch., pe când sfinţii Nicolae 44 § V Parochialis Transylvaniae Ecclesiae Status, f. [66]r: ‘Sede Episcopali per unum et dimidium seculum vacante, administrabatur Ecclesia Transylvana inter haereticos, per Generalem Vicarium, qui (nunc) A. 1701. in Parochia Siculorum AI Torja residet 45 § VI <Status> Claudipolitanus, seu Colosvariensis, f. [67]r: ‘Quo circa nunc, sub finem Anni 1701. duodecim personas S.J. in proprio vestitu numerat Domicilium Claudiopolitanum’. 46 § XIV Remedium efficax pro incremento Status Catholici in Transylvania. Textul din Collectio minor, copiat de Kemény din tomus GGG al colecţiei lui Hevenesi începe deci cu ‘Anno 1687 sub finem Octobris Carolus Josephus Lotharingiae Dux Claudiopolim, cibinium et plerasque Tran<sylva>niae Civitates, ac Arces Caesareo praesidio munivit’ (prima frază din paragraful trei, cu unele mici variaţii) şi sfârşeşte cu ultimele cuvinte din paragraful al treisprezecelea: ‘... spatium peraccomodum inter Portam Valachicam, et moenia Sylvosi montis radicem tangentia, quod humiles aliquot pauperum opificum erectae domunculae cum hortulis occupant’. 47 § I Vetus Transylvanae Ecclesiae Status. 48 Syllogymaeorum / Transylvanae / Ecclesiae / Liber Secundus: De vetere / Transylvaniae / Religione. 49 Este vorba, după toate probabilităţile, de lucrarea lui Melchior Inchoffer S.J., Annales Ecclesiastici Regni Hungáriáé, Romae, 1644. Informaţia este foarte surprinzătoare, atâta vreme cât se spune peste tot azi că ‘dacii’ au fost creştinaţi de sfântul apostol Andrei. Desigur prin fides Catholica trebuie să înţelegem, în sens etimologic, credinţa universală în noua lege a mântuitorului Christos, cea care nu mai are nici o culoare etnică, aşa cum avea legea vechiului testament a poporului lui Israel.
